Părerile tuturor consumatorilor, oamenilor de știință, ecologiștilor și politicienilor, adunate la un loc și împărțite în ceea ce privește producerea și comercializarea organismelor modificate genetic (OMG/PSMG), după caz, aceasta este tema articolului!
Organismele modificate genetic (transgenice) stârnesc controverse aprinse în lumea științifică de peste un deceniu, în special în privința siguranței consumului alimentelor transformate prin biotehnologia modernă. Există păreri care susțin vehement evitarea tuturor produselor de această proveniență și consumul exclusiv al culturilor convenționale, pentru că, deși nu s-au adus multe dovezi palpabile care să certifice fără echivoc posibilele efectele nocive ale organismelor modificate genetic atât asupra organismului uman, cât și asupra mediului înconjurător, ele există. Dar industria din spatele ușilor închise are resurse să blocheze majoritatea acestor studii dar nu pe toate!
Astăzi, aceste PSMG se cultivă, mai mult sau mai puțin legal, în 25 de țări din toată lumea. România a fost printre primele state din lume care au permis introducerea lor, după 1998, mii de hectare fiind dedicate porumbului și cartofului modificate genetic. În 2010, suprafețele cu OMG din țară noastră s-au micșorat într-atât de mult încât au ajuns pe cale de dispariție, susțin activiștii de mediu. Grija tuturor celor ce le-au introdus pe șest sau legal în România, pentru oamenii și pentru viitorul acestei țări, s-a manifestat în …vile, case peste case, vacanțe de lux în țări exotice și, de ce nu, în mașini super-„bengoase”. Că doar d’aia au fost votați, să-și umple și ei, săracii, buzunarele! Totuși, în prezent, sunt șanse destul de mari că fiecare dintre noi să fi mâncat deja cel puțin un aliment ce conține fie OMG fie PSMG. Trebuie să ne …îngrijorăm dintr-atâta?
Ce reprezintă mâncarea modificată genetic?
În termeni generici, organismele sunt considerate a fi modificate genetic atunci când asupra materialului lor genetic s-a intervenit prin tehnici de bionginerie, pentru atribuirea de noi proprietăți. Organismele transgenice, așa cum mai sunt numite, pot fi plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane. În țară noastră, legislația în vigoare permite cultivarea doar a hibridului de porumb MON810, cu avizul Ministerului Agriculturii și respectarea unor rigori de cultivare. România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană în privința suprafețelor cultivate cu porumb modificat genetic, în timp ce această practică este interzisă în țări precum Germania, Austria, Ungaria, Luxemburg, Grecia și Franța. Ce plăcut să vezi că noi suntem mai …isteți decât nemții! Statele Unite ale Americii, ocupă primul loc în segmentul culturilor modificate genetic, cu peste 62 de milioane de hectare de soia, bumbac, răpită, porumb sau lucernă, urmate de Argentina și Brazilia. La nivel mondial, soia este plantă cu cele mai extinse culturi modificate genetic. La noi ea se cultivă ilegal, pe întinse suprafețe din nordul țării!
Oamenii modifică structura genetică a plantelor și a animalelor de mii de ani. Când un cultivator de mere încrucișează un măr care face în special fructe zemoase cu unul care rezistă foarte bine chiar și pe timp de îngheț, rezultă un hibrid (Grădinarul Miciurin): un măr modificat genetic. Însă această nu este decât o manipulare a ceea ce s-ar putea întâmplă și în natură, datorită polenizarii naturale realizate de vânt sau insecte (albine). Ivan Vladimirovici Miciurin a fost cel care a început creşterea hibrizilor de struguri, caise, cireş dulce în zonele nordice. De-a lungul vieţii Miciurin a creat peste 300 noi soiuri de plante.
Disputele privind acest tip de hrană obținută prin tehnici de inginerie genetică implică fermierii, consumatorii, companiile de biotehnologie, autoritățile de reglementare guvernamentale, organizațiile non-guvernamentale și oamenii de știință. Deși au fost formulate multe motive de îngrijorare cu privire la organismele modificate genetic (OMG-uri), concluziile studiilor de specialitate nu au dovedit încă riscurile concrete ale OMG-urilor pentru sănătatea oamenilor, în raport cu alimentele convenționale. Chiar și așa, există numeroase argumente care justifică o doză importantă de precauție în acest sens. Când vorbim însă despre organismele modificate genetic, sau OMG-uri, ne referim la cele al căror material genetic, adică ADN-ul, a fost modificat într-un mod care nu se întâmplă în mod natural, după cum explică Organizația Mondială a Sănătății.
Un exemplu relevant din lumea reală este un soi de căpșuni care a fost modificat genetic pentru a rezistă condițiilor climatice cu temperaturi scăzute din nordul Europei. Oamenii de știință au izolat o proteină anti-îngheț, pe care au găsit-o pe cale naturală în ADN-ul unui peste numit plătica, și au introdus-o în ADN-ul căpșunilor. Acest ADN modificat s-a transmis apoi mai departe următoarelor generații de căpșuni. Dilema religioasă: mai sunt aceste căpșuni de post dacă au gene de la o altă specie?
De ce este permis acest lucru? Produsele MG fac posibil transferul genelor dorite la o altă plantă pentru a crea culturi care, în aparență, trebuie să fie mai accesibile, mai hrănitoare, mai durabile sau care să fie mai rezistente, în mod natural, la…erbicide. Ca și în exemplul căpșunilor, ideea este să obții toate beneficiile de pe urmă genei introduse, lăsând intacte toate celelalte proprietăți ale alimentului din care această provine. Așa că, o căpșună cu gena de plătica nu are gust de peste, nu-i așa? Cel puțin nu aparent!
Este o idee bună? Depinde cui adresezi această întrebare. Există mulți experți implicați în această dezbatere, unii care se pronunță net în favoarea produselor MG și alții care se împotrivesc total. Iată ce spun specialiștii.
I. Cea mai stupidă idee apărută vreodată este că OMG pot hrăni lumea?
Părei Pro (plătite gras adică!)
- Organizația Mondială a Sănătății estimează că populația lumii va depăși nouă miliarde până în 2050. Unii sunt de părere că, pentru a hrăni atâția oameni, avem nevoie de alimente MG. Potrivit acestora, culturile MG pot produce recolte în ciuda condițiilor climatice nefavorabile, cum ar fi seceta sau temperaturile extreme, limitând în același timp zonele care trebuie defrișate. Tehnologia genetică ar putea contribui masiv la dezvoltarea țărilor africane, susține Calestous Juma, director al proiectului Inovația în agricultură africană, de la Universitatea Harvard, SUA.
- Susținătorii afirmă, de asemenea, că produsele MG pot proteja sănătatea. Aceștia fac referire la „orezul auriu“, o cultură care a fost deja experimentată în SUA. Prin combinarea orezului cu betacarotenul, este vizată deficiență de vitamina A, o cauza importantă a apariției orbirii la copii, care poate fi astfel prevenită.
Păreri Contra (științifice și corecte, fundamentate și unanim acceptate)
- Criticii susțin că hrănirea săracilor are mai mult de-a face cu banii și politică decât cu agricultură. Țările occidentale au alimente în exces, dar națiunile mai sărace nu-și permit să le cumpere. Așa-zisă Revoluție verde din anii 1970 trebuia să elimine foametea, utilizând noi soiuri de culturi. Dar nu s-a întâmplat așa.
- Mai e problema dreptului de proprietate. Semințele provenite din laborator și nu din sol sunt brevetate, iar utilizarea lor se poate face numai sub licență. Că să se asigure că nu pierd bani, companiile agrochimice producătoare au patent pe aceste semințe, fermierii fiind obligați să plătească semințele în fiecare an, chiar dacă ele provin dintr-o recolta MG rezultată din semințe cumpărate în anul anterior. Greenpeace avertizează că OMG-urile consolidează controlul alimentației mondiale în mâna câtorva corporații.
- Rămâne de văzut dacă alimentele MG pot hrăni într-adevăr pe termen lung o populație mai mare decât cele obținute prin metode agricole tradiționale, precum agricultură durabilă.
II. Efectul direct asupra animalelor care fie se îmbolnăvesc, fie devin și ele la rândul lor …OMG
- Păreri Pro (plătite gras adică!)
- Susținătorii OMG-urilor sunt de părere că acestea sunt excelente ca hrană pentru animale, deoarece sunt mult mai ieftine. De fapt, se estimează că în jur de 90% din hrană pentru animale din toată lumea conține ingrediente MG.
- Un alt argument este că, în viitor, tehnologia genetică ar putea fi utilizată pentru că animalele, inclusiv cele pe care le consumăm, să devină mai rezistente la bolile frecvente.
- Păreri Contra (științifice și corecte, fundamentate și unanim acceptate)
- Unii experți sunt îngrijorați că hrana MG ar putea crea probleme de sănătate necunoscute. De e-xemplu, vacile hrănite cu hormoni de creștere MG ar putea avea probleme de creștere sau de metabolism.
- Nu numai că nu înțelegem pe deplin efectele hranei MG pentru animale, însă mai avem multe de descoperit privind modul în care ele ne pot afecta când consumăm animale hrănite cu OMG.
III. O glumă extrem de proastă: culturile și animalele MG au un impact mai bun asupra mediului?
- Părei Pro (plătite gras adică!)
- Culturile MG pot fi mai tolerante la erbicide, deci fermierii pot pulveriza chimicale pentru eradicarea buruienilor fără a dauna culturii. S-ar economisi timp, fermierii putând pulveriza în masă întreagă suprafață.
- Culturile MG pot ajută la reducerea amprentei de carbon a agriculturii. Unele plante MG, cum este porumbul Bt, poartă gena de producere a insecticidului natural. Bacillus thuringiensis (Bt) e o bacterie care omoară larvele de insecte. Gena ei e izolată în laborator, apoi transferată în porumb, conferindu-i acestuia capacitatea de a respinge natural insectele. Susțînătorii spun că această nu afectează plantă în niciun alt fel, iar fermierii nu au nevoie să mai pulverizeze pesticide.
- Păreri Contra (științifice și corecte, fundamentate și unanim acceptate)
- Există îngrijorări cu privire la OMG-urile care se întind dincolo de zona unde au fost cultivate. Un studiu canadian din 2003 a descoperit că o cultură de răpită nemodificată genetic a fost contaminată cu o gena rezistență la erbicid, care provenea dintr-o cultură de răpită din apropiere. Genele care se extind de la un OMG la alte specii înrudite ar putea pune în pericol culturile convenționale.
- Plantele MG ce tolerează erbicidul ar putea produce prin contaminare „super-buruieni“ rezistente la chimicale, necesitând utilizarea în exces a otravurilor. S-a întâmplat în SUA, spune un raport încă din 2009 al Centrului Organic, al Asociației Oamenilor de Știință Implicați și Centrului pentru Siguranță în Alimentație.
Viitorul agriculturii
- Păreri Pro (plătite gras adică!)
- Cca 90% din agricultorii care cultivă plante MG sunt în țările în curs de dezvoltare. Susțînătorii OMG cred că, prin creșterea producției și a profitului, banii vor fi direcționați către comunitate, creând locuri de muncă și oportunități de educație. „Producătorii români pierd mulți bani fiindcă nu pot cultivă și alte plante modificate genetic, care nu au nevoie de întreținere prin îngrășăminte chimice“, spune președintele Agrostar. „Ne confruntăm cu concurență dura, în special din SUA, unde se cultivă din plin. Toți cetățenii europeni mâncăm carne de animale hrănite cu cereale modificate genetic. Nu există nicio dovadă că ar dauna sănătății.“
- Păreri Contra (științifice și corecte, fundamentate și unanim acceptate)
- Culturile MG reprezintă o industrie, nu acte de caritate. Valoarea globală a pieței OMG de anul acesta e de 8,3 miliarde de dolari. Dar cu ce preț? „Când creezi o cultură ce nu poate fi atacată de niciun dăunător, acesta nu mai are ce mânca și, la rândul lui, poate fi sursă de hrană pentru altă vietate. Un întreg lanț trofic e în pericol de dispariție“, spune conf. dr. Nastasia Belc, directorul Institutului de Bioresurse Alimentare. Ea consideră că orice forțare nenaturală este imprevizibilă.
Efecte asupra sănătății umane
- Păreri Pro (plătite gras adică!)
- Lydia Buchtmann, de la Agenția pentru Standarde Alimentare din Australia și Nouă Zeelandă, spune că, de peste zece ani, în America de Nord se consumă cantități uriașe de OMG fără niciun efect dăunător. Aproape toate produsele pe baza de porumb, răpită și soia din SUA sunt modificate genetic.
- Chris Leaver, profesor emerit în știință plantelor la Universitatea Oxford, este de părere că testarea produselor MG este mult mai riguroasă decât a oricăror alte produse alimentare. Probabilitatea că alergenii să între în lanțul alimentar este „în esență redusă la zero”. El mai afirmă că persoanele care suferă de colici sau alergii pot beneficia de ultimele descoperiri în domeniu. Un exemplu sunt alunele care nu conțîn alergeni.
- Păreri Contra (științifice și corecte, fundamentate și unanim acceptate)
- teritoriul OMG/PSMG seamăn în aparență cu o cutie a Pandorei, iar ce găsim în ea aparține în mod cert…incertitudinii științifice. Un organism modificat genetic este în fapt o entitate biologică aparent extraterestră, care nu a existat de fapt niciodată pe Pământ, și care poate avea o influență îngrozitoare asupra vieții pe Pământ. Și asta în primul rând pentru că nu se cunosc încă efectele pe care le poate avea asupra organismului uman, mai ales pe termen mediu și lung. Activiștii de mediu sunt ceva mai radicali: „Noi studii independente arată că porumbul MG e toxic pentru organele interne ale animalelor“, declara în repetate rânduri d-nul Gabriel Păun, de la organizația Agent Green.
IV. Din punctul de vedere al consumatorului interesat ce mănâncă: Sunt OMG/PSMG etichetate corect în România?
- Păreri Pro (plătite gras adică!)
- Legislația UE prevede că OMG-urile și produsele derivate din ele pot fi puse pe piață doar după autorizare în baza unei proceduri speciale de evaluare a riscurilor pentru sănătate. Constantin Cerbulescu, fostul președintele Autorității Naționale pentru Protecția (demisionat în 2012 și decedat în ianuarie 2021) afirma că, prin lege, ele trebuie etichetate cu avertizarea: „Acest produs conține organisme modificate genetic“. Dar încă mai sunt producători care nu se conformează.
- Păreri Contra (științifice și corecte, fundamentate și unanim acceptate)
- Organizația Greenpeace susține, prin intermediul specialiștilor implicați, că testarea măsoară conținutul proteic de OMG din alimente, astfel încât alimentele foarte rafinate, că amidonul de porumb și răpită, din care se extrag în totalitate proteinele, nu pot fi testate sau etichetate în consecință. De aceea, consumatorii nu pot alege în cunoștință de cauza.
- În 2013, Carrefour România a răspuns îngrijorării publice și protestelor de stradă ale organizațiilor nonguvernamentale, retrăgând un sortiment de pâine, despre care primise informații că ar conține…soia modificată genetic și neetichetata că atare. În UE, atât alimentele ultra-procesate, cât și mâncarea pentru animale care conțin OMG trebuie tichetate.
V. Viitorul produselor MG? Sigur, pentru că sunt impuse la nivel mondial prin parteneriate de tip NAFTA (Acordul Nord-American de Comerț Liber), CEPTA (Complex Event Processing Transportation Analysis), TTIP (Parteneriatul transatlantic de comerț și investiții-Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și Statele Unite)
La culturi, SUA este lider global, urmată de Argentina, Brazilia și India. Până în anul 2013, România ocupă locul al treilea că suprafață cultivată cu porumb MG, cu peste 7.000 de hectare, dar, astăzi, datorită activiștilor, dar și agricultorilor, care au constatat că acesta nu le aduce neapărat mari beneficii, terenurile cu astfel de culturi s-au redus până aproape de dispariție, susține Gabriel Păun.
Important: Franța, Grecia, Austria, Ungaria, Rusia și Italia au interzis culturile de acest gen. Totuși, susținătorii plătiți spun că OMG combat deficitul global de alimente, schimbările climatice și sărăcia. Programul Mondial pentru Alimentație al ONU distribuie ajutoare (inclusiv OMG și PSMG) în țările sărace. Halal ajutoare! Poate că ar trebui modificat termenul. Drastic! Jack Heinemann, un expert de la Centrul pentru Cercetare în Biosiguranta de la Universitatea neo-zeelandeza Canterbury, considera că e nevoie de o abordare axată pe „biotehnologie corectă“, care „are că scop reducerea impactului agriculturii, creșterea bunăstării și promovarea inovării la nivel local“.
VI. Pericole asociate consumului de PSMG și OMG, pericole ce nu trebuiesc nicidecum neglijate
Preocuparea principala față de organismele modificate genetic este dacă pot fi consumate sau nu în siguranță. Consecințele pe termen lung ale consumului de alimente modificate genetic sunt necunoscute, întrucât nu a fost publicat niciun studiu clinic dedicat acestui subiect. Interacțiunea între ADN-ul mutant și genele umane este încă foarte puțîn înțeleasă în domeniul cercetării. În timp ce oamenii de știință pot izola efectele genelor singulare sau ale grupurilor mici de gene, modul complex în care acestea interacționează a fost deslușit într-o foarte mică măsură. Unele gene prezintă efecte secundare, în anumite condiții, de aceea mulți cercetători consideră că genele introduse artificial pot avea efecte secundare indezirabile.
Susținătorii bine remunerați ai OMG-urilor spun că oamenii au modificat genetic culturile plantelor de generații întregi, prin încrucișarea soiurilor, fără să se constate efecte devastatoare ale acestui proces. Argumentul în cauza poate fi combătut prin faptul că tehnicile ingineriei genetice implică desprinderea unei gene dintr-un organism și introducerea să în ADN-ul altuia, creându-se noi tipuri de plante sau animale, ceea ce nu se poate întâmplă în natură sau prin încrucișările clasice. Această tehnologie experimentală contopește ADN-ul unor specii complet diferite, combinând chiar gene animale cu gene bacteriene sau gene vegetale.
Un exemplu concludent este specia de somon AquAvantage (denumirea comercială a unui somon transgenică și triploid) modificată cu ajutorul a două gene suplimentare un hormon de creștere de la somonul Chinook și un comutator genetic de la merluciul de ocean. Această modificare permite somonului hibrid să crească pe toată perioada anului, nu doar în lunile calde de vara. Deși comercializarea peștelui a fost aprobată de Administrația de Alimente și Medicamente din SUA, peste 1,5 milioane de americani au contestat vehement măsură și 65 de supermarketuri au refuzat să vândă produsul modificat genetic. Există câteva studii de scurtă durata care au adus în atenția lumii stiinfice câteva posibile efecte secundare ale OMG-urilor din prisma bolilor pe care le-ar putea produce.
O teorie spune că alimentele modificate de om în laborator pot crește predispoziția la alergii, atât prin creșterea nivelului de alergeni din compoziția alimentului, cât și prin crearea de noi alergeni, care nu au existat înainte de intervenție. O altă teorie trimite către dezvoltarea rezistenței la antibiotice în rândul consumatorilor de alimente modificate genetic, deoarece OMG-urile sunt testate cu ajutorul unor antibiotice, iar celulele lor prezintă această caracteristică. Alte boli despre care se speculează, deocamdată, că ar putea fi produse de hrană modificată genetic sunt tulburările de fertilitate, diabetul, boală Alzheimer sau chiar cancerul.
Culturile tolerante la ierbicide sunt proiectate genetic pentru a supraviețui în urma folosirii acestor substanțe menite să țină la distanță dăunătorii. Acest avantaj a condus la fenomenul de creștere substanțială a cantității de ierbicid folosită în cultivarea plantelor în ultimii 20 de ani, la nivel internațional. Acest lucru nu poate însemna decât că piață de consum este invadată de fructe și legume care au absorbit pesticide încă de când au început să crească din semințe. Așa cum folosirea exagerată a antibioticelor a condus la răspândirea bacteriilor tot mai rezistente, utilizarea nelimitată a ierbicidelor și pesticidelor a permis creșterea unor buruieni mutante.
Potrivit publicației americane Farm Industry News, în anul 2013, peste 24.000 de hectare de pământ din SUA au fost infestate cu buruieni mutante, rezistente la ierbicide puternice. Pentru a putea ține sub control aceste plante oportuniste, fermierii au apelat la folosirea de ierbicide și mai toxice, cunoscute pentru pericolele pe care le ridică sănătății oamenilor (probleme reproductive, defecte congenitale și risc crescut de cancer). Și uite așa, oamenii mânați de dorința de câștig, distrug areale întregi, țări întregi, doar că să-și umple buzunarele și, culmea culmilor, declară că ajută astfel țările în care aceste himere genetice sunt cultivate, neglijând astfel dreptul fundamental al omului la un habitat sănătos și curat.
Articole asociate
România ar trebui să aibă ținte mai ambițioase privind agricultura ecologică
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
