„Nevoia de Eminescu” (eseu prezentat de scriitoarea Ecaterina Petrescu – Botoncea, la Congresul mondial eminescologic de la Chișinău „Eminescu & Artele” – 2024) & „POEM – I” (Proiectul Orizont Eminescu Mihai – Internațional) de la corespondentul nostru special din Chișinău, profesorul Hărăbor Constantin cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

Cartea „Mireasa și alte povestiri” – Simona-Nicoleta Lazăr-Țigău (poet, scriitor PhD Candidate, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

Ne dăm sau nu ne dăm seama, avem o mare nevoie de Eminescu. Avem nevoie să îl cunoaștem, sau avem nevoie să îl inventăm, avem nevoie să stăm de vorbă cu el, avem nevoie să îl trecem prin spiritul nostru pentru a ne purifica, pentru a ne simți mai bine și împreună. Nu Eminescu are nevoie să fie reînviat, noi avem nevoie să îl coborâm între noi, mereu. În casa rudelor mele din Bucovina, într-un sat în apropiere de Putna, unde am copilărit și am simțit din plin spiritul locului, erau nelipsite trei cuvinte, trei învățături: Biblie, Ștefan cel Mare și Eminescu. Învățăturile biblice aduceau echilibru și înțelepciune, smerenie și lumină interioară în inima copiilor, cele despre Ștefan cel Mare insuflau forță și mândrie, iubire de pământ și disciplină, în timp ce Eminescu era perceput ca suflet pur și har dumnezeiesc. Ca să zic așa, aveam de a face cu o trinitate, așa încât, în spațiul acela al copilăriei mele, pe Eminescu nu l-am perceput doar ca pe un mare poet, ci ca pe un duh nemuritor, ca pe un sfânt. Bătrânii satului rosteau seara, la sfat, versuri de Eminescu, învățătorii, care predau simultan la elevii din mai multe clase, povesteau copiilor despre copilăria și adolescența lui Eminescu, indiferent de programa școlară, punându-i  să învețe și să recite cu evlavie poezii de Eminescu. Era un proces de alchimizare a sufletului de copil, carate de emoție și de simțire încărcându-l, prin intermediul dragostei și purității lui Eminescu.

Cu siguranță, atunci și acum, avem nevoie de mituri. Ideea că trebuie să desfacem omul de mitul său este una care vrea să desfacă vehiculul-om de spiritul pe care îl poartă, sau, altfel spus, să desfacă omul de caratele sale, pentru a-l întoarce de la starea de creație prețioasă la starea de pământ sterp. Scoaterea omului din starea de mit, de legendă, de religie sau de istorie este un proces de fracturare a omului și de surpare în el însuși. Până la urmă, ceea ce ne face personali și unici este haloul de lumină care ne înconjoară, energia creatoare care ne proiectează din ființe create în ființe creative. Acolo ne este izvorul, de acolo ne vine energia și amprenta colectivă, căci o lume a miturilor este o lume a istoriei și a unității prin poveste. Și totdeauna poveștile sunt frumoase și se termină cu bine prin eroii lor. Mitul, nu omul exact, cu kilogramele lui, cu numărul de la pantof sau mărimea taliei sunt reprezentate în artă. Arta, ca ofrandă adusă vieții și frumosului este percepția spirituală a unei realități și ridicarea ei la nivel de mit prin simbolistici diferite.

Vorbind despre Eminescu și nevoia de aducere a acestuia în actualitate prin diverse genuri literare, dar cu referire directă la specia roman–despre, cu  sau pornind de la viața lui Eminescu–puține opere s-au înscris în catalogul real de eminescologie, poetul fiind un spirit atât de complex și de înalt, încât pentru a-l surprinde corect, în multitudinea de fațete și a nu fi prin comparație banal ca scriitor, este nevoie de o detentă spirituală cu totul aparte, apropiată de cea a geniului național, ceea ce e greu de atins. De aceea Eminescu a fost surprins mai ales în ipostaze lirice, cu referire la iubirile lui, mai deloc în complexitatea omului politic, social și spiritual laolaltă, genial ca poet, maladiv ca om, revoluționar și melancolic, european și indianist, naționalist și universal, conservator și liberal, și atât de unitar totodată, căci ce este întregul, geniul, altceva decât aducerea la un loc a contrastelor prin intermediul artei și a simbolurilor? Din linia romancierilor marilor iubiri ale lui Eminescu, amintesc pe:

• Eugen Lovinescu și cele două romane ale sale: „Mite”(cu referire la Mite Kremnitz, 1934), și „Bălăuca” (cu referire la Veronica Micle -1935)
• Cezar Petrescu și biografia romanțată a lui Eminescu în trilogia „Luceafărul– Nirvana–Carmen saeculare”–935–938
• Din proza contemporană s-a remarcat tânăra prozatoare Florina Ilis cu romanul „Viețile paralele”–2017, ceea ce s-a dorit povestea vieții lui Eminescu

O abordare cu totul interesantă este aceea a lui Florin Chirculescu, din romanul „Solomonarul”, apărut în anul 2023 la editura „Nemira”, pornind de la alt palier de analiză, aparent un roman de spionaj, care urmărește simptomul contemporan, de epocă, al complotului și conspirației, o reluare sau o prelungire a năravurilor autohtone ale secolului 19, apoi 20, până în actualitate. Pretextul acțiunii este obsesia unui om de afaceri, cu încrengături mafiote în lumea politică, pentru mitul Eminescu, pe care vrea să îl cunoască în ipostazele lui umane, mai puțin lirice și mai mult pragmatice, în relație cu toate personalitățile puternice ale timpului, politice și sociale, naționale și europene. Se realizează astfel o frescă a unei epoci în care deslușim aceleași tare ca ale timpului prezent, un timp care nu poate să avanseze, o lume care stagnează în moravuri și inerții inalienabile. Povestea romanului nu atinge totuși latura creativ-literară a lui Eminescu, firul epic fiind lipsit de lirism și de esența geniului poetic în manifestarea lui apocrifă.

Florin Chirculescu realizează prin „Solomonarul” un roman magistral, s-ar putea spune, amestec  de realitate bine documentată și ficțiune, cu capitole memorabile și imagini ficționale tragicomice, cum ar fi ridicarea din moarte a lui Eminescu, martor viu la propria procesiune și împingerea vieții lui până în perioada interbelică, după înfăptuirea Marii Uniri, surprinzându-i reacțiile lui sociale și politice, revolta și gândirea naționalistă în momente structurale cheie din istoria identitară a României moderne. Pentru unii critici, un roman fabulos, un adevărat bestseller, pentru alții un roman încâlcit, greu de urmărit pe parcursul celor aproape 600 de pagini,  cu deficiențe de stil literar, „Solomonarul” este totuși o carte mare, cu o abordare inedită de așezare în același cadru a trei secole, a căror basculare în timp se face cu ajutorul Solomonarului, personaj luat din mitologia românească, cu capacități supranaturale și trecut printr-o școală specială de manipulare a timpului. Ce spune Mihai Iovănel, criticul care a recenzat această carte? „În literatura română de azi, „Solomonarul” este un obiect fascinant. Roman istoric și roman al actualității, roman despre Eminescu și roman despre zonele de turburență ale lumii contemporane, roman despre obsesiile naționale și roman gândit la o scară planetară, roman plin de idei și roman traversat de aventuri și conspirații, roman realist și roman fantastic, roman cu o arhitectură riguroasă și roman deschis explorărilor ca o cutie misterioasă, „Solomonarul” activează portaluri pe care literatura română nu le-a cunoscut până la Florin Chirculescu.”

Câteva cuvinte despre autor: De profesie chirurg toracic, s-a născut la București în 1960. A debutat cu proză scurtă în anul 1993 în revista „JSF”. A obținut Premiul pentru Debut European la „Euroconul” de la Glasgow din 1995, după care Marele Premiu al Editurii „Nemira” din 1997 pentru romanul „Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Josephine”, tipărit la aceeași editură. Cu pseudonimul Sebastian A. Corn i-au apărut două volume. „Greva păcătoșilor sau apocrifa unui evreu” este prima operă de ficțiune pe care a semnat-o cu numele său real, în anul 2020. În anul 2022 publică volumul „Solomonarul”.

Ecaterina Petrescu Botoncea (scriitoare, Târgoviște, eseu prezentat la Congresul mondial eminescologic, Chișinău – 2024)

Nota redacției. Inițiat în anul 2012, Congresul (la care atunci au participat 175 de invitați din 8 țări) și-a propus ca prim obiectiv promovarea valorilor culturale românești în lume, trecerea în revistă a noilor studii și articole despre opera și personalitatea lui Eminescu și a traducerilor din opera acestuia. Evenimentul a avut loc  la Centrul Academic Internațional Eminescu din Chișinău (CAIME-o filială specializată a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău), deschis pe 13 ianuarie 2000, la aniversarea a 150-a de la nașterea lui Mihai Eminescu, având printre inițiatori și pe Acad. Mihai Cimpoi (considerat „cel mai mare cunoscător al literaturii basarabene din tot spaţiul românesc şi un critic literar clasic în viaţă” de către Acad. Gheorghe Duca, specialist în chimie fizică, fost preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei)   în prezent director onorific al acestuia.

Florilegiu aniversar pentru academicianul Mihai CIMPOI

POEM – I (Proiectul „Orizont Eminescu” al profesorului Hărăbor Constantin) la Congresul mondial eminescologic, de la Chișinău (2024) de Sfânta zi a Limbii Române

Motto:   „Caracterul unei școli bune este ca elevul să învețe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât știe însuși profesorul.” (Mihai Eminescu)

În spiritul acestui citat, un colectiv de profesori din Școala Gimnazială Orizont-Bucuresti a conceput și demarat Proiectul Orizont Eminescu Mihai–Internațional cu scopul de a crea un cadru adecvat în care elevii în primul rând, dar și profesorii și chiar părinții, prin forme activ-participative, de creație și de trăire emoțională să descopere/redescopere frumusețea creației eminesciene, dându-le astfel o ancoră de simțire și cultură românescă, care să dăinuie în sufletele lor. (Foto–Echipa de proiect 2023)

Proiectul a debutat în anul școlar 2022/2023 și a avut mai multe etape:

• Etapa I–Comemorarea a 134 ani de la tragica dispariție a lui Mihai Eminescu, 1 noiembrie 2022–15 iunie 2023
• Etapa a II-a–Participarea unei delegații de profesori și elevi ai Școlii Gimnaziale „Orizont” la Săptămâna Internațională de Cultură Română din Hamilton, Ontario, Canada, în perioada 10–15 iulie 2023
• Etapa a III-a–din 1 noiembrie 2023–15 iunie 2024, „Porni Luceafărul”, spectacol omagial Eminescu pentru sărbătorirea a 174 de ani de la nașterea Poetului Național
• Etapa a IV-a–Participarea unei delegații de profesori ai Școlii noastre la Săptămâna Internațională de Cultură Română din Hamilton, Ontario, Canada, în perioada 7–13 iulie 2024
• Etapa a V-a–Realizarea unor activități de premiere a elevilor si profesorilor/adulților din alte țări participanți la Proiect (Republica Moldova-Chișinău, Japonia–Tokyo, Polonia–Cracovia, Turcia–Istanbul etc.) în perioada 30 septembrie– 30 decembrie 2024
• Etapa a VI-a–Pregatirea unor activități pentru sărbătorirea a 175 de ani de la nașterea Luceafărului Poeziei Românești, în perioada 1 octombrie 2024–15 iunie 2025 (Foto – Echipa de Proiect 2024)

Având în vedere că despre primele 4 etape am publicat articole o serie de articole (vezi la sârșit „Articole asociate”), acum ne vom referi doar la o acțiune desfașurată în etapa a V-a. În perioada 31 august–1 septembrie 2024 a avut loc la Chișinău un eveniment cultural de excepție, anume „Congresul mondial eminescologic de la Chișinău–Ediția a XIII-a cu Genericul: „Eminescu și Artele”, înscris în salba de evenimente consacrate sărbătoririi Zilei Limbii Romane. Organizatorii evenimentului au fost:  Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”, Primaria municipiului Chișinău, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural, Biblioteca Municipală „B. P. Hașdeu”, Primăria comunei Dumbrăveni–Suceava, sub egida Academiei de Științe a Moldovei și a Academiei Române. Inițiatorul si coordonatorul evenimentului este D-l. Acad. Mihai Cimpoi, președintele Congresului Mondial al Eminescologilor, secondat de D-na Elena Dabija–Șeful Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu”–Chișinău.

La eveniment au participat personalități marcante din Republica Moldova și Romania, dintre care menționam doar căteva: Acad. Ion Tighineanu, președinte al Academiei de Științe a Moldovei, Igor Grosu, președinte al Parlamentului Republicii Moldova, Ion Hadârcă, vecepreședinte, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române, Preotul Maxim Melinti, consilier cultural la Mitropolia Basarabiei, respectiv: Acad. Ioan Aurel Pop, președinte al Academiei Române (on-line), Dr. Marian Enache–Președintele Curtii Constitutionale a Romaniei–Primul  Ambasador al Romaniei în Republica Moldova, Europarlamentar Maria Grapini, Poetul, scriitorul si ziaristul Puiu Răducan, Prof. Catinca Agache, Prof. Tudor Nedelcea, Ioan Pavâl–primarul  comunei Dumbrăveni-Suceava, România, ș.a. Din Germania a participat scriitoarea, poeta si creatoare de artă digitală Mihaela Agulescu-Neumeister.

Urmare a generoasei invitații a organizatorilor, o delegație a Echipei de proiect POEM-I, formată din profesor de matematică Constantin Hărăbor–autor și coordonator de proiect si profesor de Arte plastice Sabina-Luminița Cozma, a participat la acest eveniment memorabil–omagiu de suflet adus Sfintei Limbi Romane.  Coordonatorul Proiectului a prezentat comunicarea cu titlul: „Proiectul Orizont Eminescu Mihai–Internațional  (POEM–I)–Ancoră de Cultură în sufletul copiilor români de pretutindeni” – sub formă de Power Point.

Deoarece „Congresul mondial eminescologic de la Chișinău–Ediția a XIII-a cu Genericul: „Eminescu și Artele”, una din acțiunile incluse în acesta a fost vernisajul unei expozitii de pictura cu titlul Dor de Eminescu, deschisă în Galeria de Artă Eminescu a Centrului Academic Internațional. În cadrul acesteia, ca o sectiune, am vernisat expoziția „Orizont Plastic Eminescian” cu desene și picturi ale copiilor români din Anglia, Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Republica Moldova, România și Turcia, precum și ale d-nei profesor Sabina Luminița Cozma. Aceste desene  care ilustrează poeme eminesciene, au fost expuse și la Omagiul „Porni Luceafărul – 174 ani de nemurire” din 19 ianuarie 2024 de la Palatul National al Copiilor din București, precum și la Săptămâna Internaționlă de Cultură Română din Hamilton, Ontario, Canada 7–13  iulie 2024.

În cadrul secțiunii Noutați editoriale eminesciene a Congresului am lansat unul din produsele Proiectului, anume Albumul de Artă plastică „Orizont plastic eminescian” cuprinzând desenele si picturile elevilor din țările menționate mai sus. Cu acest prilej Delegatia a înmânat în semn de respect și pretuire principalelor personalități participante Albumul menționat, acuarele pictate de D-na profesoară Sabina Luminita Cozma, iar organizatorilor li s-a înmânat  și e-bookul Proiectului precum si o plachetă din ceramică cu efigia Luceafărului poeziei române. La inceputul Sesiunii de comunicări, tuturor participantilor li s-a pus in piept Sigla Proiectului pe un suport autocolant, gest foarte bine apreciat de către aceștia.

Cu acest prilej am început Etapa a V-a a POEM-I, anume realizarea unor activități de premiere a elevilor si profesorilor/adulților din alte țări participanți la Proiect (Republica Moldova–Chișinău, Japonia–Tokyo, Polonia–Cracovia, Turcia–Istanbul etc.) în perioada 1 septembrie–30 decembrie 2024. Deci, au fost înmânate în Plenul Congresului, diplome elevelor Țurcanu Eugenia, Luca Mihaela, Țanțuc Paola, Mețel Tatiana precum și doamnelor profesoare cu Grad didactic superior Olga Trudov, respectiv Victoria Bercu de la Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici”, din Chișinău care au participat în Proiect.

Toate aceste activitați au fost foarte bine primite și apreciate de către participanți și organizatori, transmițându-ni-se felicitări si multumiri, atât în plen cât și în discutiile informale din pauze. Cu acest prilej am primit invitații de participa și la alte evenimente similar, am gasit noi parteneri în acest proiect dar și pentru alte proiecte viitoare.

Pentru ca această activitate de recompensare și stimulare a elevilor și profesorilor implicați în Proiect să atingă eficiența maximă, pe data de 2 septembrie am participat, împreună cu scriitorul, poetul si jurnalistul Puiu Răducan din Vâlcea, la fetivitatea de deschidere a noului an școlar, la Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici”, din Chișinău. A fost un moment deosebit de emoționant atât pentru noi, dar mai ales pentru elevi, parinți și profesori.

Ni s-a multumit din suflet pentru că i-am facut parteneri în Proiect și au solicitat să participle în continuare la el și au exprimat dorința de a lua parte și in alte proiecte educative internaționale. În concluzie, ne-am întors acasă foarte multumiți, energizati și motivați să finalizăm etapa a V-a si să proiectăm Etapa a VI-a la un și mai înalt nivel calitativ. Închei cu acest catren scris de poeta Theia Presadă din Birmingham (UK) într-o postare pe Facebook: „POEM–I” sunt și eu,/un orizont adevărat/pășind spre anii de liceu/cum îmi doresc…cum am visat…

Corespondență specială de la profesorul Constantin Hărăbor din Chișinău de la Congresul mondial eminoscologic 31 august – 1septembrie 2024

Notă. „Horia-Roman Patapievici: Superbul discurs despre Eminescu”

Toată lumea crede că (fizicianul) Patapievici (fostul meu coleg de facultate și coleg la IFA Măgurele) a zis că „Eminescu e cadavrul nostru din debara”. Textul, dacă-l citești, sună așa: „Din cauza unui anumit tip de postmodernism, s-a născut un nou curent de opinie, au făcut din Eminescu cadavrul nostru din debara, or nu e așa (…)”, din cauza linșajului mediatic, azi e foarte ușor să dai de pământ cu Patapievici. Dar cine are răbdare să-i citească vreo carte sau să-i vadă o conferință, vede că nu-i de ici de colo. (Andrei Pleșu). Am ales să pun acest clip pentru cei o sută de oameni de pe aici, să vă bucurați cum m-am bucurat și eu. Conferința aceasta e un poem în sine. Din păcate cei la care ar trebui să ajungă acest clip sunt tot pe propagandă și antena 3, cei care l-au jignit aiurea pe tema cu Eminescu nu citiseră nici Eminescu, nici Patapievici. Abia așteptau să eticheteze cu ceva ca să intre pe discursul cu „lasă-mă și cu intelectualii că-s vai mama lor, uite eu, de bine de rău…”, toate gângăniile României jubilau scuipându-l pe nedrept pe acest om. Îi reproșez altele lui Patapievici (a avut derapaje grave), însă când e vorba de Eminescu – cred c-ar trebui să stăm cuminți în bancă și să ascultăm.

Articole asociate

Simpozionul „Săptămâna internațională de cultură de la Câmpul Românesc” (Hamilton – Ontario, Canada). Corespondență din Kitchener de la Theia Presadă (United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland)

Proiectul „Orizont Eminescu” al profesorului Hărăbor Constantin în Australia (Corespondență de la Sydney) cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

De Ziua Națională a Culturii Naționale „POEM-I (Proiectul Orizont Eminescu Mihai–Internațional)” din Australia (Corespondență de la colaboratorul nostru Profesorul Constantin Hărăbor)

„Orizonturi Eminesciene” în Canada – Săptămâna internațională de cultură „Câmpul Românesc” de la Hamilton – Ontario și Montreal Museum of Fine Arts – Quebec (Corespondență de la profesorul Constantin Hărăbor din Canada) cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

POEM-I (Proiectul Orizont Eminescu Mihai–Internațional) – acasă la „Bădița Mihai” a lui Eminescu (Corespondență de la profesorul Constantin Hărăbor)

Nota redacției

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului