Children of Light by Indiggo Twins (Gabriela & Mihaela Modorcea)

Trăiesc de-o viață lângă Cișmigiu. Am scris nu o dată despre istoria acestui parc domnesc, fondat de domnitorii Gheorghe Bibescu și Barbu A. Știrbei, care au apelat la un mare arhitect vienez, pentru a crea o minunată grădină publică dintr-o baltă, parc devenit simbolul Capitalei, un simbol al Românei. Dar probabil că primarul Nicușor Dan, nu știe acest istoric. Nu știe nimic. Păi ce să știe, mi-a spus paznicul care păzește Podul Cel Mare, a cărui restaurare a durat un an de zile. De ce nu știe?, l-am întrebat. Fiindcă „s-a născut mort”. Nicușor Dan s-a născut mort? Da, aceasta este opinia celor care lucrăm aici. Dar câți lucrători sunteți? Nu știu. Știu că a mai rămas doar un singur paznic, eu, care trebuie să veghez acest pod, să nu fie mâzgălit!

Iată opinia singurului paznic care a mai rămas în Cișmigiu, fiindcă toți ceilalți zeci de paznici angajați de Gabriela Firea, fostul primar, au fost dați afară de Nicușor. Gândul lui de schizofrenic este să distrugă tot ce a făcut înaintașa lui. În parc, a distrus toate gardurile de protecție a ierbii și florilor, a distrus zona Zoo, o mândrețe a naturii, sursă vie de educație a copiilor, a blocat circulația în parc timp de un an cu Podul cel Mare, a asanat lacul, a desființat o iarnă patinoarul și o vară plimbările pe el cu bărcuțele, dar tragedia cea mai mare este ce face acum: zona centrală a parcului, din jurul Pavilionului, o astupă cu pietriș. A și astupat-o! Circa 500 de metri pătrați de pământ și iarbă sunt sub pietriș!

Și-a făcut eșafodul!, zicea un muncitor care dărâma aparatele de mișcare pentru bătrâni. Fiindcă tot ce înseamnă locuri de agrement pentru copii, tineri și bătrâni, a distrus. „La eșafod cu el, domnule!”, spunea omul și râdea. Dar văd că opiniile voastre despre primar coincid. De ce nu vă uniți. De ce nu mergeți la primărie să-l dați jos? „Noi nu avem nici o putere”, zicea omul. Așa zicea și paznicul de la Podul cel Mare. Dar Ciolacu o fi având vreo putere? Sau eșafodul de pietriș e și pentru el? Cine are putere în țara asta să oprească crima pe care o face un inconștient? Nici un consilier nu se plimbă pe aici, să vadă eșafodul? Ce fel de oameni are primăria? Dacă și în celelalte sectoare se ocupă tot așa cum administrează acest parc, nu-i de mirare că Bucureștiul este o ruină sau va fi, oricum, bucureștenii sunt tare mâhniți. Și acum mare nenorocire, mortul Nicușor a ucis pământul, iarba și florile, peste ele a pus pietriș! O mare de pietriș. Își face eșafod, lui sau bucureștenilor? La debara cu acest mort! Și peste tot, oriunde mergi prin Cișmigiu, e numai pământ uscat, tare ca piatra. A dispărut iarba și florile. În loc să creeze un sistem de irigații, cum era pe vremea „odioșilor”, care să ude pământul, să facă să crească din nou iarba și florile, el ucide natura, pune peste tot pietriș!

Parcul prin definiție înseamnă Natură. În mijlocul Bucureștiului exista această gură de aer. Respira orașul prin ea. Acum Nicușor Dan ucide această respirație. Fiindcă el, mort fiind, nu respectă ce respiră, urăște și distruge viața. Tot pământul Cișmigiului este uscat. Nu mai există verdeață. Și gardurile vii, din arbuști și copăcei, sunt uscate. Plus că a decapitat zeci de copaci! Bun, o fi tăiat uscăturile, dar ce a pus în loc? Nu am văzut să fi plantat un pom. Până și Izvorul lui Eminescu l-a distrus. E o caricatură. Iar timp de doi ani, i-a tăiat și lui respirația.

Bătrânul Cișmigiu, mândrețea Bucureștiului, locul de promenadă al elitei de pe vremea lui Caragiale, arată ca un maidan. Da, Cișmigiul lui Nicușor Dan e un maidan. Dar cine este acest primar care s-a născut mort? Cine l-a ales? Se pricepe la ceva? Este din familia lui Barna și Burduja, indivizi iresponsabili, hoți, care, ca să scape din cercul puterii de acest Plicușor, cum îi spun bucureștenii, l-au aruncat la Primărie, să arate ce poate. Ce poate? Îl recomandă ceasul mare din Cișmigiu, din fața primăriei, care a stat, care, de când e el primar, nu merge. E defect. Defect ca primarul lui.

Istoria artei ca un roman – „Vizitatorul” (roman) cel de-al 122-lea volum al marelui intelectual Grid Modorcea (Dr. în arte, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață), corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Grid Modorcea („the great Mitică”–Dr. în arte, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață, „the most complex” and maybe „the biggest”, „cel mai valoros din toate timpurile”)

Articole asociate

Paște fericit: „Nicușor bate la tobă” în parcul Cișmigiu (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului, scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea)

Lansarea cărții „Istoria literaturii neînregimentate” – cel de-al 120-lea volum al scriitorului și cineastului Grid Modorcea (Dr. în Arte – SUA, New York, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului) de către Fundația Culturală „Șansă & Egalitate”

Nota redacției

Țebea – Comemorarea a 151 de ani de la moartea marelui revoluționar român pașoptist Avram Iancu în prezența G-ralului de Bg (r). Constantin – Bartolomeu F. Săvoiu (înalt demnitar al masoneriei naționale și internaționale, Suveran Mare Comandor, Mare Maestru al MLNR 1880, directorul jurnalului independent „Patria Română”) însoțit de prof. dr. Thomas Csinta (jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural – educaționale și științifice cu caracter socio – judiciar „Jurnalului Bucureștiului” – atașat de presă din partea OADO al Națiunilor Unite la Cuțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Cum am trăit sfârşitul… „Zidului” (Corespondență de la Axel Riwe din Anklam – Germania)

Remember 15 noiembrie 1987. Cei 35 de ani de la „Revolta anticomunistă” din Brașvov (1987 – 2022). Lansarea romanului grafic interactiv „Momente din istorie. Vol. II. Revolta anticomunistă de la Brașov – 15 noiembrie 1987”, realizat de Mihai I. Grăjdeanu la Muzeul Amintirilor din Comunism-Brașov, cu participarea redacției Jurnalului Bucureștiului

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului

Nota redacției

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului