Sunt un membru cotizant al Uniunii Scriitorilor de-o viață, nu un membru activ, în ciuda eforturilor mele de a mă apropia de conducerea Uniunii, de a fi publicat în revistele ei, deși la „România literară”, unde o vreme eram ca acasă, am trimis sute de articole, mai ales din America, așa cum arăt în cartea Spiritul Critic, pe care le-am dat-o lui Nicolae Manolescu, Alex Ștefănescu și Dan Cristea, sperând la o opinie. Numele meu nu a mai apărut în revistele Uniunii de decenii, deși am ajuns să fiu un scriitor foarte cunoscut, cotat ca unul dintre cei mai prolifici scriitori din toate timpurile. Am publicat 125 de cărți, de toate genurile, iar în ultimii 30 de ani i le-am oferit pe toate lui Manolescu et co. , dar nici măcar anunțate în revistele centrale nu au fost, așa cum obișnuia să facă Gabriel Dimisianu.
Mai mult, când am lansat cartea „Istoiria literaturii neînregimentate” care s-a bucurat de un mare promo, au venit scriitori din America, Franța și Israel, dar nici unul din conducerea Uniunii, deși le-am dat personal invitații. În această carte, în care schimb radical perspectiva asupra înțelegerii istoriei literaturii, intru în polemică de idei cu toate celelalte istorii ale literaturii care s-au făcut. Ele au ignorat faptul că timp de 50 de ani, Uniunea a fost victimă a politicii de înregimentare, scriitorii au trecut prin purgatoriul umilinței (unii cu voie, alții fără voie). Mi-e imposibul să cred că scriitori ca Titus Popovici, care era omul de casă al familiei Ceaușescu, ar fi putut scrie adevărul despre realitatea pe care o trăia poporul român. Și mă așteptam ca Manolescu, Ștefănescu & co, să dezbată ideea mea, să fie interesați de o asemenea interpretare, dar au aplicat politica ignorării, ca în toate cazurile de atitudine de până atunci.
L-am apreciat o vreme la modul absolut pe criticul Nicolae Manolescu. Din momentul când Uniunea s-a despărțit de un președinte informator Eugen Uricaru, l-am votat cu entuziasm pe Nicolae Manolescu (alegerile au avut loc în Aula Universității de Drept), mai ales pentru cuvântul său de ordine, „voi instaura transparența”. Am plecat de acolo fericit că voi fi membru al unei noi Uniuni, curate, dar treptat-treptat, transparența s-a stins, ba, mai mult, s-a petrecut o tragedie pentru cultura română: marele critic Nicolae Manolescu s-a transformat din scriitor în administrator.
Nu a mai scris cărți, nici cronica literară, ci memorii la tribunal, iscând o amplă bătălie cu generația tânără, care l-a contestat. Nu mai vorbesc de virusul care l-a infestat fatal: politichia! Dacă aș fi fost președintele Uniunii, pe loc mi-aș fi dat demisia, să las locul tinerilor. Fiindcă rațiunea de a fi a Uniunii este să stea cu fața la viitor, adică la tineri. Dar nu a stat. Semnificativ este discursul de candidatură a lui Nicolae Manolescu pentru un al patrulea mandat (o adevărată încălcare a oricărui regulament democratic!), în care nu pomenește un cuvânt despre tineri. Problema lui a fost numai revistele literare și alte bătăi de tobă pentru lucruri total depășite.
În Istoria literaturii neînregimentate eu nu pledez pentru desființarea Uniunii, ci pentru statutul ei de breaslă. Uniunea trebuie să fie o breaslă, nu o gașcă, fiindcă numai transformarea ei în gașcă a dus-o la faliment, la peste 500€ (datorită proceselor interminabile). E timpul ca Uniunea să revină la statutul ei de breaslă, să repudieze înregimentarea fatală într-o gașcă. Numai breasla poate să apere dreptul ei fundamental, acela de a funcționa pentru afirmarea valorilor, pentru a apăra dreptul scriitorului neînregimentat. Cred că e timpul ca gașca „trăgătorilor de sfori” să dispară, cu veșnicii ei directori profitori. O Uniune nu e puternică datorită numărului ei de membri, ci datorită valorilor ei. Calitatea de membru al Uniunii nu-ți dă talent. Nici una din cărțile mele nu o datorez acestei calități, ci talentului, harului neîngrădit. Uniunea s-a autodescalificat ignorându-mi sistematic opera. Nici un mesaj de implicare nu am primit de la ea. Am scris Istoria mea tocmai pentru a semnala valorile ignorate de Uniune.
Eram la New York și am rămas uluit de ceea ce făcea Niki. I-am scris imediat un text: Uniunea Scriitorilor se autosuspendă? Cum e posibil ca Uniunea să se transforme în jandarm, să văd valorile adevărate că sunt ignorate, date afară sau suspendate, vezi cazurile Eugen Simion, Radu Aldulescu și Nicolae Breban, și sunt cocoloșite în schimb non-valori, ca Aurel-Maria Baros și Horia Gârbea?! I-am semnalat lui Manolescu mereu ceea ce vedeam că merge strâmb în Uniune, cum ar fi cazul Norman Manea, care în America înjura România, dar Uniunea îi dădea (îi dă) indemnizație de merit. Și câte mediocrități nu primesc această indemnizație? E inadmisibil! Fiindcă e o gașcă perversă care lucrează în acest sector bănesc. Maiorescu s-a înconjurat de valori, iar Manolescu de mediocrități. Oameni ca Baros, Gârbea & co să dovedească faptul elementar că sunt scriitori, nu funcționari adunători de premii. Au mai multe premii decât cărți. Pentru că premiile le aduc bani. E timpul să-și regăsească bunul simț, dacă l-au avut cândva, și să-și facă bagajele, să plece de acolo, dar să nu uite să tragă apa la scaunul sforarilor. Și toată vechea conducere a Uniunii să facă la fel. Dacă sunt scriitori, să dea dovadă că sunt în stare de purificare.
La noile alegeri care vor veni în curând, să se pledeze pentru o Uniune a scriitorilor neînregimentați, a scriitorilor liberi, fără spirit de gașcă. Eu am instituit Premiul Inocenței. La Event 80, când am sărbătorit 80 de ani de viață, l-am acordat câtorva scriitori prezenți la eveniment, și am vrut să merg mai departe. Am început să caut cu lumânarea, ca Diogene, scriitori neînregimentați. Dimpotrivă, am descoperit peste tot scriitori gășcari, fiindcă, dacă marea problemă este a revistelor literare, cum o vedea Monolescu, trebuia să spună că marea problemă este aceea a cenzurii. Revistele literare practică o cenzură (nu numai economică) cum nu era nici pe vremea dictaturii. L-am întrebat pe Alex, cu care am fost bun prieten, ar putea să ridice mâna măcar un scriitor din conducerea USR care se simte demn de Premiul Inocenței? Nu există nici un caz, toți sunt înregimentați. Aș vrea ca anii pe care îi mai am de trăit să-i petrec activ într-o Uniune condusă de scriitori neînregimentați, adevărați, de scriitori inocenți, purificați, într-o Uniune care se bate pentru identitatea României, care stă cu fața spre viitor și care să fie Călăuza Spiritului Critic al neamului, Călăuza Culturii și Învățământului din România, care să orienteze țara către un orizont al valorilor.
Grid Modorcea (Scriitor și cineast, dr. în Arte, cel mai prolific autor român în viață, SUA–New York)
- Articolele scriitorului și cineastului Grid Modorcea în Jurnalul Bucureștiului
- Grid Modorcea cărți în vânzare (Amazon)
- Grid Modorcea filmografie
- Grid Modorcea IMDB
Articol asociat
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…