„Prin ochii inimii” (Corespondență de la Rebecca – Alexia Scalețchi, Consilier Juridic OADO – Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite)

Ce este dragostea și ce facem cu ea atunci când apare în jurul perioadei fragede din viață unui om, adolescența? Îndrăgostirea este prima fază a iubirii, adică abordarea psihologică progresivă între doi parteneri. Este un moment foarte intens atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic, cu câteva semnale caracteristice: inima care bate foarte tare, gânduri centrate pe persoana iubită, căutarea apropierii fizice etc. Adolescența poate fi considerată etapa vieții tipică perioadei de îndrăgostire, mai degrabă decât dragostea în sine. Acest lucru se datorează în principal faptului că adolescentul abordează pentru prima dată acest tip de emoții. Dar până la urmă, ce este dragostea?

Ce este dragostea? Comportament, tipar şi extreme, în opinia unui psihanalist

Dragostea și îndrăgostirea sunt emoții care solicită o implicare totală la orice vârstă, dar în perioada adolescenței este o sarcină evolutivă. Pentru a putea vorbi și simți  dragostea, psihologii spun că este necesară coexistența a trei componente: intimitatea (factorul emoțional), pasiunea (factorul motivațional) și angajamentul (factorul cognitiv). Iubirea în această etapă a vieții este atotcuprinzătoare, atât de mult încât devine o emoție greu de gestionat. Totuși poate fi o iubire reală sau una care se sfârșește într-o tragedie. De asta, adolescenții trebuie să înțeleagă diferența dintre dragoste și dorință. Primele relații pe care adolescenții le experimentează de obicei se numesc „dragoste de cățeluș”. Atracția față de cealaltă persoană este pur fizică. Există entuziasm și energie în relație, dar sentimentele sunt superficiale și nu profunde. Este o relație care se bazează pur pe sentimente.

Dorința sau pofta este un răspuns normal pe care oamenii îl experimentează, inclusiv adolescenții, dar nu este dragoste. Mulți adolescenți și chiar adulți le confundă pe cele două. Dorința se bazează doar pe atracția fizică, în timp ce iubirea este mult mai profundă și implică grija pentru cealaltă persoană. Relația dintre doi adolescenți poate începe că urmare a atracției fizice, dar dragostea adevărată depășește pofta și atracția fizică. Nu se bazează pe sentimente, ci pe angajament și pe o decizie. Dragostea adevărată necesită un anumit nivel de maturitate. Este ușor să fii atras de cineva. De asemenea, este ușor să te întâlnești cu cineva de care îți place foarte mult. Acest lucru poate duce la sentimente de dragoste, dar dragostea adevărată vine doar atunci când ești dispus să treci testului timpului, chiar și atunci când lucrurile se complică. Când ești cu adevărat îndrăgostit, nu poți fi prea exigent sau gelos și nici nu poți fugi ori de câte ori lucrurile devin grele. Totuși, cu puțin efort și multă dragoste poți construi o relație care să dureze mult timp. În concluzie, dragostea specifică adolescenței este reală. Este pură și frumoasă. Poate uneori „cu năbădăi”, dar nu se uită niciodată. Relațiile dintre adolescenți pot avea provocări unice, dar cu un angajament și comunicare pot rezista testului timpului.

Nota. Dragostea este un sentiment complex, manifestat prin afecțiune puternică. Definirea sa este un demers dificil, cauzat de complexitatea manifestării sale, dar și de diversitatea legăturilor afective cuprinse de acest termen. Dragostea se poate manifesta față de: familie (părinți, copii sau alte rude), prieteni, parteneri romantici, Divinitate, animale, obiecte, patrie, frumos, artă etc. Uneori sexualitatea se asociază cu senzația apropierii reciproce la nivel de sentiment intim între partenerii sexuali numiți și parteneri romantici (prin expresia „a face dragoste” se înțelege a avea o relație sexuală). Dragostea interpersonală poate fi platonică, concept prin care se înțelege o afecțiune purificată de gesturi sau dovezi de natură fizică. Termenul „dragoste” are ca sinonime variantele iubire (sinonim total), amor și libov (parțiale). În afară de „amor” de origine latină, toate celelalte cuvinte au fost preluate din limbile slave. În timp ce „dragoste” și „iubire” sunt întrebuințate pentru orice categorie a respectivului sentiment, ceilalți termeni vizează numai unele posibilități. Astfel, „libov” poate exista numai între parteneri romantici (termenul mai are și înțelesul de comportare politicoasă), în vreme ce „amor” cuprinde acest înțeles („a face dragoste” se mai poate spune „a face amor”) și pe acela de dragoste pentru artă (amorul artei).

Rebecca-Alexia Scalețchi, Consilier Juridic OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite)

Bibliografie

• Qu’est-ce que l’amour ?
• Qu’est-ce que c’est l’amour ?
• C’est quoi vraiment l’amour?
• L’amour, élément essentiel de la vie

Articole asociate

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea I). Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea II). Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea III). Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea IV). Corespondenţă de la Lordul, Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea V). Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea VI). Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea VII). Sfaturile & Regulile Lordului Florentin Scaletchi (integral). Corespondenţă de la H. E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea VIII). Corespondenţă de la H. E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite – Ecosoc)

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea IX). „Legile Lordului Scaletchi” și „consecințele lor” – „Experiența umană” prin exemple. Corespondenţă de la H. E. HRH Lord Sir Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite – Ecosoc)

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea X). „Cele 5 reguli cu cele 5 lucruri sacre în viață” – „Liniștea sufletească”. Corespondenţă de la Amiral H. E. HRH Lord Sir Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite – Ecosoc)

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea XI). „Definiția fericirii”, „Regretele mele” și „Bunătatea” (Corespondenţă de la Amiral H. E. HRH Lord Sir Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

„Lecții de viață”. Viața și fericirea noastră! Eseu filozofic (partea XII). „Sfaturile călugărilor tibetani” și încheierea ciclului de eseuri „Viața și fericirea noastră”. Epilog – Pe urmele fericirii (Corespondenţă de la Amiral H. E. HRH Lord Sir Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization) )

Nota redacției

Remember. „Asociații” mei Michel Ardouin („Porte–Avions ”) și Charlie Bauer (revoluționarul „Robin Hood”) – asociații lui Jacques Mesrine („inamicul public n°1 al societății civile”), autori de pagini remarcabile în istoria criminală franceză contemporană. Mon „associé” Michel Ardouin („Porte–Avions ”) l’associé de Jacques Mesrine (L’ennemi public n°1) et Charlie Bauer (révolutionnaire d’extrême gauche) auteurs des pages remarquables dans l’histoire de la grande criminalité française contemporaine

Intelligence-ul românesc de la tradiție la modernitate (Romanian intelligence from tradition to modernity) – Intelligence Info (partener media al Jurnalului Bucureștiului)

Intelligence – Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale (Information and the need to manage information resources) – Intelligence Info (partener media al Jurnalului Bucureștiului)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…