Acasă Apărarea Drepturilor Cetățenilor (Omului) „Propunerea Ministrului de Interne – O amenințare la adresa Drepturilor Omului” –...

„Propunerea Ministrului de Interne – O amenințare la adresa Drepturilor Omului” – Comunicat din partea Lord Sir Prof. dr. av. Florentin Scalețchi președinte – fondator OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite) partener al Jurnalului Bucureștiului

410
0

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Cu toate că majoritatea medicamentelor nu afectează abilitatea de a conduce, există pe piața farmaceutică o serie de substanțe active, care se pot regăsi atât în medicamentele cu eliberare pe prescripție medicală, cât și în cele ce se cumpără la liber, ce pot avea reacții secundare care pun viața ta și a celor din jur în pericol dacă te urci la volan sub influența acestora. Cele mai frecvent întâlnite efecte adverse de acest tip sunt:

  • Stare de somnolență și/sau de amețeală
  • Vedere încețoșată
  • Stare de confuzie
  • Lentoare în mișcări
  • Stare de leșin
  • Putere de concentrare slăbită

În calitate de președinte-fondator al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Ecosoc-Națiunile Unite), consider că propunerea Ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, de a interzice șoferilor să conducă sub influența unor medicamente obișnuite, cum ar fi paracetamolul, nurofenul sau tratamentele pentru ADHD și depresie, reprezintă o amenințare directă la adresa drepturilor fundamentale ale omului. Această propunere vine într-un context în care România se confruntă deja cu provocări majore în lupta împotriva traficului de droguri, iar măsuri legislative precum cea propusă par mai degrabă orientate către obținerea unui capital electoral decât către soluționarea unei probleme reale.

O lege nedreaptă care ignoră realitatea medicamentelor

Îngrijorarea noastră ca organizație pentru apărarea drepturilor omului este că această măsură ar crea o situație absurdă în care cetățenii sunt pedepsiți pentru folosirea unor medicamente care nu afectează negativ capacitatea de a conduce. Este deja cunoscut faptul că numeroase medicamente pentru răceală și gripă, siropuri, antibiotice, antidepresive sau pentru tratarea anxietății, anti epileptice, vasodilatatoare, picături sau spray-uri, antihistaminice și decongestionante, pentru tratarea alergiilor  sau a congestiilor nazale, paracetamol/ibuprofen, pentru tratarea insomniilor, a diabetului, dau rezultate pozitive la testele antidrog, chiar dacă efectul lor asupra comportamentului la volan este inexistent sau neglijabil. În această situație, cetățenii sunt obligați să aleagă între a-și trata sănătatea și a-și păstra dreptul de a conduce. Într-o țară democratică, această alegere nu ar trebui să existe. Guvernul României a refuzat, în mod repetat, să introducă limite minime pentru substanțele detectabile în sânge, care să facă diferența între utilizarea terapeutică a medicamentelor și consumul abuziv de substanțe psihoactive. În absența unor astfel de clarificări, oameni care urmează tratamente medicale legale pot fi acuzați pe nedrept și chiar condamnați penal.

Impactul asupra Drepturilor și Libertăților cetățenilor

Această propunere legislativă pune în pericol nu doar sănătatea cetățenilor, ci și drepturile lor fundamentale. Medicii psihiatri atrag atenția că sunt pacienți care au renunțat deja la tratamentele prescrise de teama de a nu fi sancționați în urma testelor antidrog. Este un caz clar în care statul pune sănătatea cetățenilor în pericol prin lipsa unei legislații clare și coerente. Dreptul la sănătate, un drept uman fundamental, este astfel îngrădit prin frica de a suferi consecințe legale nedrepte. Mai mult, dreptul la libera circulație și libertatea de a conduce sunt, de asemenea, amenințate. Șoferii care urmează tratamente medicale legale, pentru afecțiuni care nu le influențează capacitatea de a conduce, sunt acum în pericol de a fi considerați infractori doar pentru că urmează un tratament prescris de medici. Aceasta este o încălcare gravă a principiului de proporționalitate în aplicarea legii și a dreptului la un tratament just.

România devine un caz unic la nivel global, unde șoferii nevinovați să poată fi condamnați penal pentru utilizarea unor medicamente obișnuite. În loc să se adopte o legislație care să introducă limite minime pentru substanțele detectabile, așa cum se întâmplă în alte țări europene, se propun măsuri extreme care nu țin cont de realitățile medicale și de nevoile cetățenilor. Este inacceptabil ca într-o țară membră a Uniunii Europene să nu existe un cadru legal care să protejeze cetățenii care iau medicamente cu prescripție medicală, fără ca aceștia să fie tratați ca infractori. În plus, propunerea ministrului vine într-un moment în care România se confruntă cu provocări mult mai grave în ceea ce privește traficul de droguri, iar atenția autorităților ar trebui concentrată asupra acestui fenomen, nu asupra consumatorilor de medicamente legale.

Lipsa dialogului cu specialiștii

Noi, cei de la OADO, alături de experții în domeniul sănătății și al luptei antidrog, tragem semnale de alarmă cu privire la acest subiect de luni de zile. Din păcate, atât ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, cât și ministrul Justiției, Alina Ștefania Gorghiu, refuză orice dialog real cu specialiștii în domeniu. În loc să recunoască că există un vid legislativ care necesită soluționare, politicienii noștri încearcă să întărească ideea că medicamentele utilizate legal sunt un pericol pentru societate. Această atitudine nu doar că este profund greșită, dar încalcă și dreptul cetățenilor la un tratament legal echitabil și la protecția sănătății lor. În loc să combată problema reală a traficului de droguri, guvernul nostru alege să vâneze șoferii care folosesc medicamente pentru răceală sau alte afecțiuni comune, ceea ce arată o lipsă de viziune și responsabilitate, ca să nu mai vorbim de penibilul situației.

Apel la acțiune

Este esențial ca noi, cetățenii, să ne unim vocile împotriva acestei propuneri legislative injuste. O lege care pedepsește cetățenii responsabili nu ar trebui să aibă loc într-o societate democratică și respectuoasă față de drepturile omului. Ca președinte al OADO, fac apel la toți cetățenii să semneze petiția propusa de Declic și să își exprime dezacordul față de această propunere legislativă. Numai prin acțiune colectivă putem preveni adoptarea unor legi nedrepte care încalcă drepturile fundamentale ale omului și ne pot pune în pericol sănătatea și libertatea. Politicienii trebuie să înțeleagă că nu pot ignora drepturile cetățenilor în numele unor măsuri populiste și greșit orientate.

Semnează Petiția aici în Jurnalul Bucureștiului partener al OADO (Națiunile Unite)

Corespondenţă de la Amiral Lord Sir Florentin ScaleţchiPreşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele Amiral Lord Sir Prof. dr. av. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) 

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization)

Redactat de către Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale) 

Activitatea internațională a OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite), prin intermediul prof. univ. dr. Thomas CSINTA – jurnalist de inmvestigații criminale, în Franța Metropolitană (inclusiv în Corsica) și în țările francofone (Belgia și Elveția) în parteneriat cu Jurnalul Bucureștiului (specializat în investigații jurnalistice criminale în domeniul socio – judiciar, inclusiv, în apărarea victimelor erorilor judiciare)

Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română (OADDR) partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) – 2024 pentru doctori în științe (matematice)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

 

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…