Într-o lume în continuă transformare, cu provocări complexe și oportunități nesfârșite, raportul „Starea Națiunii pentru anul 2022″ elaborat in 2023 și pe care l-am prezentat autorităților autorizate, române si internaționale, aduce în prim-plan o analiză profundă și echilibrată a realității noastre actuale. Această radiografie anuală a societății românești este rezultatul unui efort colectiv susținut de instituții ale statului și organizații non-profit, care au înțeles și au prezentat în mod obiectiv stadiul națiunii noastre și reprezintă un angajament ferm către transparență, schimbare și progres.
Fragment
„Cu părere de rău, trebuie să raportăm că starea națiunii noastre în anul 2022 a fost una marcată de o serie de provocări, care au afectat în mod semnificativ viața noastră de zi cu zi și au adus în prim plan probleme majore legate de respectarea drepturilor omului, gestionarea pandemiei, conflictele în țara vecină, sfera politică, mass-media și alte domenii importante. În primul rând, încălcarea drepturilor omului a continuat să fie o problemă majoră în România. Au fost raportate cazuri de abuzuri ale autorităților împotriva cetățenilor, inclusiv cazuri de violență și discriminare pe bază de rasă, gen sau orientare sexuală. De asemenea, s-au înregistrat și cazuri de abuzuri asupra dreptului la libertatea de exprimare și adunare, în special în contextul protestelor din diferite orașe ale țării. În ceea ce privește sistemul sanitar din România, acesta se confruntă în continuare cu multe probleme, printre care se numără: infrastructura medicală învechită, lipsa de personal medical, salarii mici pentru personalul medical, corupția, birocrația și lipsa de fonduri.
În anul 2022 am asistat la un sistem de sănătate dezastruos, care a afectat în mod direct viețile și bunăstarea cetățenilor noștri. Una dintre problemele majore a fost lipsa de medicamente în farmaciile din întreaga țară. Pacienții au fost nevoiți să se descurce cu puține alternative de tratament, să recurgă la opțiuni mai scumpe și greu accesibile, iar mulți cetățeni nu și-au putut permite să plătească pentru tratamentele necesare. Lipsa semnificativă de personal medical, inclusiv de medici și asistente medicale, a dus la o supraîncărcare a spitalelor și la o creștere a timpului de așteptare pentru pacienți, ceea ce a avut un impact negativ asupra tratamentului și recuperării acestora. În plus, sistemul nostru de sănătate a fost afectat și de un nivel scăzut de compensație pentru medicamente. Rețetele cu compensări mici sau fără compensație au fost o problemă majoră pentru pacienții care aveau nevoie de tratamente pentru afecțiuni cronice sau pentru boli grave.
Situația politică din România a fost, de asemenea, tensionată în anul 2022. Au existat controverse legate de alegerile locale și parlamentare, iar guvernul a fost criticat pentru deciziile sale cu privire la politica fiscală și economică. În plus, au existat preocupări cu privire la corupția din cadrul instituțiilor publice și a sistemului judiciar, precum și la influența politică asupra mass-media. Referitor la războiul din țara vecină, situația a fost una gravă, cu un număr crescut de refugiați care au căutat adăpost în România. Guvernul a fost nevoit să ia măsuri urgente pentru a gestiona această situație și a furniza asistență adecvată celor care au avut nevoie. În privința surselor de informare publică, s-au înregistrat îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare și la influența politică asupra mass-mediei. Au existat cazuri de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor și a cetățenilor care au încercat să-și exercite dreptul la liberă exprimare.
De asemenea, în anul 2022 nu a avut loc aderarea României la Spațiul Schengen. Austria și Olanda au votat împotriva aderării țării noastre și a Bulgariei în cadrul acestui spațiu de liberă circulație, cu toate că Bulgaria a fost analizată împreună cu România și vecinii săi de sud. Această decizie a fost una dezamăgitoare pentru mulți români, întrucât aderarea la Spațiul Schengen a fost considerată un obiectiv important pentru integrarea noastră europeană și pentru îmbunătățirea vieții noastre de zi cu zi. Spațiul Schengen este unul dintre cele mai mari și mai importante realizări ale Uniunii Europene, oferind oportunități de călătorie și de afaceri fără bariere de frontieră. În ciuda progreselor înregistrate de România în ceea ce privește reforma instituțională și creșterea securității, Austria a votat împotriva aderării noastre, invocând probleme de securitate. În același timp, Olanda a votat împotriva aderării Bulgariei, dar din moment ce cele două țări au fost analizate împreună, acest vot a fost, de fapt, împotriva intrării celor două țări în Spațiul Schengen. Această decizie a fost o dezamăgire, deoarece aderarea la Spațiul Schengen ar fi adus o serie de beneficii României, inclusiv o mai mare libertate de mișcare, oportunități economice îmbunătățite și o mai mare securitate. De asemenea, ar fi ajutat la consolidarea poziției noastre în cadrul Uniunii Europene și ar fi confirmat angajamentul nostru față de valorile europene.
Este important să subliniem că aderarea la Spațiul Schengen rămâne un obiectiv important pentru România și vom continua să lucrăm îndeaproape cu partenerii noștri europeni pentru a îndeplini criteriile de aderare și a ne asigura că suntem pregătiți să facem parte din acest spațiu de liberă circulație. Aderarea la Spațiul Schengen implică o serie de obligații și responsabilități în ceea ce privește respectarea drepturilor omului. Acestea includ protecția datelor personale, libertatea de mișcare și de stabilire, dreptul la un proces echitabil, protecția minorităților și a refugiaților, precum și combaterea discriminării și a infracțiunilor împotriva drepturilor omului. De asemenea, statele membre ale Spațiului Schengen sunt obligate să respecte normele și standardele europene în domeniul drepturilor omului și să colaboreze cu instituțiile europene responsabile de protecția și promovarea acestora. În concluzie, respingerea aderării României la Spațiul Schengen în anul 2022 este o dezamăgire și ne amintește că există încă probleme de rezolvat în ceea ce privește securitatea și reforma instituțională. Cu toate acestea, trebuie să continuăm să lucrăm îndeaproape cu partenerii noștri europeni pentru a face progrese în aceste domenii și pentru a îndeplini criteriile necesare pentru a deveni parte a acestui spațiu important al Uniunii Europene.
Documentul de mai jos este o evaluare care evidențiază că dialogul dintre instituțiile statului și societatea civilă este în declin, cererile noastre concrete si mereu repetate, rămase fara ecou, democrația pare să se deterioreze, și subliniază discrepanța dintre idealurile statului de drept, democrație și respectul pentru drepturile omului promovate în Constituție și declarații internaționale și realitatea din România în 2022. Se accentuează nevoia de a face progrese semnificative pentru a aduce realitatea în concordanță cu aceste idealuri. Este un apel la reflecție și acțiune, pentru că schimbările necesare pentru o societate mai justă și mai prosperă nu vor apărea de la sine. Este momentul ca fiecare dintre noi să se implice, să sprijine valorile democrației și ale drepturilor omului și să lucreze în direcția construirii unei Românii în care toți cetățenii să aibă șanse egale și să se bucure de o viață decentă. Viitorul depinde de acțiunile noastre colective și de angajamentul nostru în a face o schimbare reală pentru binele tuturor.
Fragment
După ce timp de doi ani ne-am confruntat cu o criză sanitară declanșată de virusul Covid-19, în 5 valuri succesive, la 24 februarie 2022 speranța revenirii la o viață liniștită ne-a fost spulberată, de data aceasta de pandemia de haos–războiul, prin escaladarea majoră a conflictului armat ruso-ucrainean, care a început de fapt în anul 2014, odată cu anexarea prin forță armată a Peninsulei Crimeea. Invazia din februarie 2022 s-a soldat cu zeci de mii de morți de ambele părți beligerante și a creat cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la cel de-al doilea război mondial încoace, cu un bilanț înfiorător: peste 62.295 persoane decedate, 60.117 persoane rănite, 15.000 de persoane date dispărute, strămutate circa 17 milioane de persoane, clădiri distruse și daune asupra proprietății de aproximativ 411 miliarde de dolari.
România, țară la granița cu Ucraina, a acceptat și a primit o parte din refugiații ucraineni, cărora le-au asigurat cazare, masă și asistență medicală. Războiul din Ucraina a afectat România în dimensiuni esențiale și anume: integritatea națională, perspective strategice și militare, până la cele politice, economice, energetice sau sociale și ecologice. Lăsată în derizoriu securitatea și integritatea teritorială a României timp de trei decenii, se pare că decidenții noștri, acum, în al doisprezecelea ceas, au decis trecerea pe repede înainte a unor modificări la Legea Siguranței Naționale! Nici interese strategice privind integritatea teritoriului național nu au existat, dacă ne gândim la acceptarea ca diferite entități juridice străine să cumpere pe teritoriul României nenumărate terenuri agricole, silvice, precum și clădiri, multe din ele prin „retrocedări” suspecte.
Îngrijorările legitime pentru securitatea teritoriului național au fost abordate după izbucnirea conflictului armat de la granița de nord a țării, prin câteva măsuri ale NATO și Guvernului României, respectiv, suplimentarea trupelor NATO pe teritoriul țării, necesitatea constituirii Grupului de Luptă NATO din România, precum și consultarea între aliați pe tema securității naționale. În România, care era în criză încă din timpul pandemiei, a urmat criza declanșată de războiul din Ucraina, care a afectat nivelul de trai al românilor până la pragul cel mai de jos al sărăciei prin impactul conflictului armat asupra pieței energetice și a prețurilor carburanților. În luna mai 2022, liderii europeni au decis introducerea unui embargo asupra petrolului rusesc, ceea ce a dus la o criză energetică pe tot parcursul anului, cu tot cortegiul de consecințe dezastruoase:
- Inflația a crescut de la o zi la alta, în luna iunie atingând pragul record de 15%, iar Banca Națională a României a reacționat prin majorarea dobânzii de politică monetară, pentru a ține sub control inflația.
- Moneda națională s-a depreciat constant.
- Criza energetică s-a intensificat, iar prețul gazelor naturale a atins un nivel record.
- În septembrie, scurgerile de gaze naturale la gazoductele Nord Stream au adâncit criza energetică, iar estimările privind intrarea în recesiune a celor mai mari puteri economice au crescut.
- Sistemul sanitar s-a confruntat în continuare cu probleme, și anume: infrastructură medicală învechită, lipsă de personal medical, salarii mici, nivel scăzut de compensație pentru medicamente, pacienții fiind nevoiți să recurgă la opțiuni scumpe, inaccesibile pentru marea majoritate a cetățenilor.
- Rețetele cu compensări mici sau fără compensație au fost o problemă majoră pentru toți cetățenii, dar cu efecte irecuperabile în cazul pacienților care aveau nevoie de tratamente pentru afecțiuni cronice sau pentru boli foarte grave.
- La 1 ianuarie s-au mărit salariile unor bugetari, precum și veniturile pensionarilor, majorări insignifiante, care nu au acoperit nici măcar rata inflației.
Elaborarea Raportului privind starea națiunii, este o obligație pe care o avem față de ONU, ai cărui membru cu statut special suntem, dar in situația actuală, a vorbi despre drepturile omului pare un subiect perimat, nu doar în România, ci la nivel global, având în vedere tăcerea vinovată a instituțiilor internaționale, a statelor de sorginte democrată care garantează apărarea drepturilor universale ale omului. La fel de „vinovată” este și tăcerea SUA, care se pretinde leagănul democrației, model pentru toate statele lumii! În România, drepturile fundamentale ale omului au devenit o noțiune abstractă, atâta timp cât cei care ar trebui să le apere și să demaște abuzurile flagrante și repetate ale puterii sau ale instituțiilor de forță ale statului sunt într-o muțenie totală, nimeni nu spune nimic. Dialogul dintre instituțiile statului și Societatea civilă, recte organizații pentru apărarea drepturilor omului, este din ce în ce mai dificil de realizat. Ba mai mult, cei aflați la conducerea instituțiilor de la toate nivelurile lasă impresia că sunt deranjați și chiar dezonorați, afișând o atitudine de superioritate și supra suficientă, ca și cum s-ar întreba: „ce caută ăștia pe aici, ce drepturi ale românilor pretind”?
Cât privește pe apărătorii drepturilor omului, despre ei orice de rău, dar nimic de bine nu se spune! Oare așa arată statul de drept în România? Unde sunt, pentru acești domni, normele statului de drept, unde este democrația, unde sunt Constituția României, Convenția Europeană și, nu în ultimul rând, Declarația Universală a Drepturilor Omului semnată la 10 decembrie 1948 la New York? În concluzie, anul 2022 s-a dovedit a fi încă un an ratat pentru România!
Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Articole asociate
Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
