1.jpg)
În perioada 11-20 septembrie, spectacolul afectiv „The Breakup”, o înțelegere modernă a rupturilor romantice, se află în turneu în Cehia și Slovacia, la Banská Bystrica (SK), Nitra (SK), Trenčín (SK), Bratislava (SK) și Brno (CZ). În perioada octombrie-noiembrie, noua producție, realizată de un grup de artiști europeni conduși de regizoarea Ioana Păun, va avea premiera la București.
Două persoane se întâlnesc. Scânteia este instantanee. Mulțimi de moleculele emoționale se grăbesc prin rețelele neurale. Hipotalamusul asigură că scenariul romantic este posibil. Frica dispare, inundată într-o stranie încredere. Se sărută. Dopamina își face loc, scufundându-i în euforie. Douăzeci de secunde mai târziu, oxitocina preia controlul, legându-i într-un clinci afectiv profund. Bătăile de inimă susținute de noradrenalină. Dorința crește din estrogen și testosteron, care pregătesc trupurile pentru plăcere. Vestea rea e, uneori, inevitabilă, și vine, de regulă, pe whatsapp… În câteva minute, serotonina scade brusc și, dintr-o dată, încep să se gândească obsesiv unul la celălalt. Vor trece 30 de minute până când euforia începe să dispară. Sevraj. Se activează centrii durerii. Anxietate. Izolare. Cei doi pot simți fizic cum iubirea le părăsește celulele. Neuroendocrinologie socială. Abia apoi uman? „Despărțirea e ca un obuz, împrăștiind în jur mii de schije. Să o conceptualizezi ar fi o greșeală, și-ar pierde din vigoare. Cred cu tărie în sublimarea experiențelor puternice. Despărțirea devine mai suportabilă când se transformă într-un artefact colectiv”. (Ioana Păun, regizoare)
În „The Breakup”, Ioana Păun explorează un teritoriu unde granițele dintre sentiment și progresul tehnologic devin tot mai neclare. Spectacolul redă reacțiile afective prin prisma bazei lor fiziologice, uneori scăpate de sub controlul uman. Adăugând noi perspective asupra emoției, „The Breakup” afișează dizolvarea poeticității sub presiunea tehnoromantismului și a psihologiei pop, care ne îndepărtează inevitabil de experiențele fizice. Câți dintre noi nu am trecut printr-o despărțire pe WhatsApp? Într-o realitate turbo-conectată, idila se construiește pe semne grafice și imagini, sentimentele prind putere din inimioare, seen și block. Intimitatea și exprimările sinelui, toate se schimbă, adăugând iubirii un nou strat de decorporalizare și alterând constant sensul comunicării. „The Breakup” devine astfel un spațiu de dialog și reflecție asupra impactului acestor transformări sociale asupra relațiilor de cuplu. Spectacolul oferă o înțelegere experiențială a dinamicii relațiilor romantice contemporane sincronizate cu lumea digitală. Un pas mai departe în examinarea acestui flux, despărțirea este experimentată nu doar ca o ruptură între indivizi, ci și ca o reflectare a diviziunilor ample din interiorul nostru. Gândit pentru o audiență restrânsă, un performance discret, recreând visceral experiența separării și oferind un spațiu deschis pentru expresie personală. „The Breakup” generează un context în care participanții sunt provocați să reflecteze asupra propriilor rupturi.
Spectacolul, realizat de o echipă de artiști din România, Cehia și Slovacia, are premiera europeană în 5 teatre și galerii din Cehia și Slovacia. Turneul a debutat în Slovacia, pe 11 septembrie 2024, la Záhrada Center for Independent Culture, Banská Bystrica-unul dintre centrele culturale consacrate în promovarea vocilor tinere din toate domeniile artistice, film, arte vizuale, muzică sau teatru. Urmează spațiul cultural bod.K7 din Nitra (SK), Galéria Miloša Alexandra Bazovského din Trenčín (SK)-o galerie dedicată artei secolelor XX și XXI, P*AKT-platformă dedicată artelor performative contemporane din Bratislava (SK) și Káznice-un spațiu de artă contemporană amenajat într-o închisoare de secol XVII din centrul istoric al orașului Brno (CZ).
- 11 Sept. – Záhrada Center for Independent Culture, Banská Bystrica (SK)
- 12 Sept. – bod.K7, Nitra (SK)
- 16 Sept. – Káznice, Brno (CZ)
- 18 Sept. – Galéria Miloša Alexandra Bazovského, Trenčín (SK)
- 20 Sept. – P*AKT, Bratislava (SK)
Ioana Păun este o regizoare ce își centrează munca pe comportamentul uman în situații provocatoare. Recent, a colaborat cu instituții precum le phénix scène nationale, Théâtre Les Tanneurs, CNDB, MuseumsQuartier și Teatrul Ashtar din Palestina. Între 2017 și 2020, a condus un program la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, sprijinind actorii români emergenți în tranziția lor către limbaje performative. În 2021, filmul său de debut, „Emilia Hosu are HIV”, a câștigat premiul criticilor la FEKK Ljubljana și marele premiu în competiția locală de scurtmetraje la TIFF. În 2023 a dezvoltat alături de programatorul Cătălin Boitor un sistem pentru reeditarea viselor nocturne. În 2024 este fi la Bratislava, unde a creat lucrări axate pe îndrăgostire și alte explorări emoționale. De asemenea, tocmai a filmat un scurtmetraj despre unul dintre cele mai luxoase și viciate saloane de coafură din Bucureștiul anilor ’80.
- Matěj Sýkora este scenograf de teatru și film, performer, dezvoltând o creație imaginativă și ludic postmodernă. Face parte din colectivul de autori D’epog și Lucia Repašská, colaborând regulat cu Jan Kačena, precum și cu Peter Gonda sau Vojtěch Bárta.
- Bogdan Răileanu este un scriitor contemporan român cunoscut pentru comentariile sale sociale ascuțite și explorarea vieții urbane moderne. A câștigat recunoaștere prin premii precum Premiul pentru tineri prozatori și cartea sa „Dinții ascuțiți ai binelui” a fost pe lista scurtă pentru Festival du premier roman de la Chambéry (prefectura departamentului Savoie, regiunea administrativă Auvergne – Rhône-Alpes)
- Andreea Oprițescu este producător de film și istoric de artă, concentrându-și interesul în dezvoltarea de proiecte în sudul Italiei pentru Assedio Film. Producțiile lor au fost prezentate în peste 50 de țări și la mai mult de 200 de festivaluri cinematografice.
Echipa. Producător: Andreea Oprițescu, Regia: Ioana Păun, Text: Bogdan Răileanu, Scenografie: Matěj Sýkora, Performere: Ana Pop, Silvana Mihai, Marta Blašková, Bianca Temneanu, Comunicare: Evantia Barca, Comunicare online: Laura Ștefănuț, Grafica: Alice Voinea. Co-finanțatori. Institutul Cultural Român prin Programul Cantemir – un cadru de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional, Administrația Fondului Cultural Național. Susținut de: Záhrada Center for Independent Culture, Banská Bystrica, bod.K7, Nitra, Káznice, Brno, Galéria Miloša Alexandra Bazovského, Trenčín, P*AKT, Bratislava. Parteneri media: Propargarta, Spotmedia, IQ ADS, SMARK, Jurnalul Bucureștiului, Revista Zeppelin, Revista Arta, Radio Romania Cultural, Modernism, Zile și Nopți, Revista Fictiunea, Filme-Cărți, Daily Magazine, Ziarul Metropolis, Feeder, DigitizArte, Igloo, Empower Artist Magazine, Happ, Radio România Internațional, Agenția de carte, The Woman, Revista Golan, Arte Vezi, The Expert, Munteanu Recomandă, Aici a stat, Iscoada.
Notă. Acest proiect nu reprezintă neapărat poziția Institutului Cultural Ronân,deci nici nu este responsabil pentru conținutul proiectului sau pentru modul în care rezultatele acestuia pot fi utilizate. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Acest proiect nu reprezintă neapărat poziția Administrației Fondului Cultural Național, care nu este responsabil pentru conținutul proiectului sau pentru modul în care rezultatele sale pot fi utilizate. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Articole asociate
Arta contemporană iese în stradă la Eforie Sud – „Artă și ecologie la malul mării”
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
