Echilibrul dintre viața profesională și cea personală, este la fel de important ca salariul, pentru români. Jumătate din ei pledează pentru concediul de creștere copii pentru toți angajații Jobul full-time, ideal pentru doar jumătate dintre angajații români, ca perspectivă de viitor
- Pentru doar jumătate dintre români un job full-time va fi o formulă ideală în viitor
- Peste două treimi dintre angajați au luat decizii legate de viața lor, precum mutarea în altă casă sau îngrijirea unui animal de companie, pe baza presupunerii că munca de acasă va deveni o normalitate
- Cca 34% din Gen Z (cohorta demografică care succede milenialilor sau Generației Y și precede Generația Alpha, debutând în anul 1989 până în anul 2012, majoritatea dintre ei fiind copiii celor din generația X) simt că generația lor nu este înțeleasă
Ediția 2024 a studiului Workmonitor România, realizat de compania de resurse umane Randstad România, relevă faptul că talentele din țara noastră acordă prioritate echității, flexibilității și echilibrului dintre viața profesională și cea privată, în vreme ce evoluția în carieră trece în plan secund. Un procent impresionant de 71% dintre angajați se consideră ambițioși în ceea ce privește cariera lor, iar 41% afirmă că își doresc să-și asume mai multe responsabilități manageriale. Doar jumătate din români consideră că un rol full-time va fi formula de lucru ideală pentru ei, în viitor. O treime nu se concentrează deloc pe evoluție profesională, iar 49% sunt fericiți să rămână într-un rol care le place, chiar dacă nu există loc pentru promovare sau dezvoltare.
„În 2024, a fi un partener echitabil pentru talente este un obiectiv inteligent pentru lideri, pentru a menține aproape forța de muncă valoroasă. Când prioritățile oamenilor sunt satisfăcute, aceștia se simt mai împliniți la locul de muncă-iată o paradigmă foarte actuală în managementul resurselor umane. Datorită Randstad Romania Workmonitor 2024 putem observa o dinamică interesantă în ceea ce privește ambiția angajaților, o mare parte fiind mai puțin interesați de evoluția carierei și mai preocupați de satisfacția la locul de muncă. O altă paradigmă pentru a conduce resursele umane cu înțelepciune în 2024 este tratează-l pe fiecare membru al echipei ca pe o personalitate unică, care provine din medii și circumstanțe adesea foarte specifice, ce îi pot influența preferințele, dorințele și rolul într-o echipă”, spune Mihaela Maranca, Country Manager, Randstad România.
Top 7 cei mai importanți factori pentru angajații români
Asigurarea unui echilibru stabil între viața profesională și cea personală motivează talentele, uneori mai mult decât salariul și siguranța locului de muncă. Iată care sunt primii 7 cei mai importanți factori pentru angajații români, în ceea ce privește locul de muncă (prezent sau viitor):
- Echilibrul dintre viața profesională și cea personală – 96% (93% global)
- Salariul – 96% (93% global),
- Siguranța locului de muncă – 93% (89% global),
- Sprijin pentru sănătatea mintală – 88% (83% global),
- Zile de concediu anual – 87% (83% global),
- Asigurări de sanatate/beneficii medicale – 87% (78% global),
- Flexibilitatea programului de lucru – 84% (81% global).
Cercetarea indică faptul că, deși nu își doresc neapărat o evoluție în carieră, angajații sunt interesați să se dezvolte. Oportunitățile în acest sens nu sunt negociabile pentru talente, peste o treime spunând că nu ar accepta un loc de muncă care nu le oferă posibilitatea de a-și actualiza cunoștințele și abilitățile. AI a schimbat prioritățile anterioare privind domeniile în care angajații sunt cei mai interesați să se dezvolte – tehnologia ocupă în acest an un loc important. Iar impactul existenței oportunităților de învățare într-o companie este încă o dovadă că talentele se așteaptă la un parteneriat de la angajatorul lor: aceste oportunități au adesea o influență semnificativă asupra deciziei de a accepta un nou rol într-o organizație. Angajații sunt cei mai interesați de următoarele oportunități de învățare și dezvoltare (top 5): IT și tehnologie – 43% (29% global), abilități de comunicare și prezentare – 34% (22% global), gândire creativă și analitică – 24% (15% global), AI – 22% (29% global), abilități de management și leadership – 22% (21% global), wellbeing și mindfulness – 21% (23% global).
Randstad Romania Workmonitor 2024 indică faptul că dezbaterea dintre angajatori și angajați cu privire la întoarcerea la birou va continua în acest an. Peste două treimi (74%) dintre angajați au luat decizii de viață, precum mutarea în altă casă sau îngrijirea unui animal de companie, pe baza presupunerii că munca de acasă va deveni normalitate. Cca 38% ar lua în considerare renunțarea la locul de muncă dacă angajatorul le-ar cere să petreacă mai mult timp la birou, iar 40% spun că munca de acasă nu este negociabilă pentru ei. În ciuda acestui fapt, 39% au fost rugați să vină la birou mai des decât în urmă cu șase luni, ceea ce arată că există o nepotrivire între ceea își doresc talentele și ceea ce primesc.
Munca echitabilă, la ordinea zilei
Talentele caută parteneriate cu oameni care gândesc similar, în fața cărora să se poată manifesta pe deplin și alături de care să lucreze pentru a aduce schimbări pozitive. Top 5 cele mai importante aspecte pentru care românii ar pleda, în inițiativele sau politicile de echitate și diversitate ale unui angajator potențial sau actual, sunt:
- echitatea salarială între femei și bărbați – 72% (65% global)
- concediul de creștere a copilului pentru toți angajații – 52% (45% global)
- forța de muncă diversă – 48% (42% global)
- diversitatea experiențelor liderilor – 37% (37% global);
- politicile de nediscriminare (pe site / în anunțurile de angajare) – 29% (30% global).
În ceea ce privește diferențele dintre generații, doar un sfert (25%) dintre angajați simt că nu sunt înțeleși, din cauza diferențelor de vârstă, procent care ajunge la 34% în cazul generației Z. Aproape jumătate (45%) din forța de muncă declară că trebuie să ascundă unele lucruri despre ea la locul de muncă.
Randstad Workmonitor a fost lansat în 2003 și acoperă acum 34 de piețe din întreaga lume. Studiul cuprinde Europa, Asia Pacific și America și este realizat online, în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 67 de ani, angajate cel puțin 24 de ore pe săptămână (minimum 90%) sau persoane fizice autorizate sau șomeri, dar care se gândesc să își caute un loc de muncă în viitor. Prezenta ediție românească a fost realizată online, în rândul a 500 de angajați cu vârste cuprinse între 18 și 67 de ani, în luna octombrie 2023.
Notă. Randstad este cea mai mare companie de talente din lume și partenerul preferat al clienților care oferă oportunități echitabile oamenilor din toate mediile și să îi ajutăm să rămână relevanți în lumea muncii, aflată în schimbare rapidă. Cei 46.000 de angajați ai noștri din întreaga lume au un impact pozitiv asupra societății, ajutând oamenii să-și realizeze adevăratul potențial pe tot parcursul vieții lor profesionale. Randstad a fost fondată în 1960 și are sediul central în Diemen, Olanda. În 2022, în cele 39 de piețe de muncă partenere a ajutat peste 2 milioane de oameni să își găsească un loc de muncă unde să se simtă bine și a consiliat peste 230.000 de clienți cu privire la nevoile lor de talente, generând venituri de 27,6Md€. Randstad N.V. este listată la Euronext Amsterdam.
Randstad România are birouri în București, Slatina, Sibiu, Brașov și Timișoara, deservind companii care caută un partenerul HR reputat, cu perspective aprofundate asupra pieței, instrumente apreciate la nivel mondial și expertiză locală, pentru nevoile lor privind forța de muncă, de la recrutare la muncă temporară, transfrontalieră, recrutare la cerere, programe de dezvoltare, outplacement, consultanță. Cu o echipă entuziastă de 120 de profesioniști și peste 2.000 de angajări pe an, Randstad România contribuie de peste 17 ani la evoluția pieței locale a muncii. Din 2016, face parte din grupul Randstad, combinând expertiza demonstrată la nivel internațional cu o echipă locală de succes.
Nota redacției. Diferența dintre generații (Baby Boomers, X, Y, Z)
Generația X–este generația celor născuți între anii 1965 și 1979
Generația Y–este generația celor născuți între anii 1980 și 1994
Generația Z–este generația celor născuți între anii 1995 până în prezent.Generația X–cunoscută și sub numele de „generația cu cheia la gât” sau „generația MTV”, este formată de persoanele născute între anii 1965 și 1979 (cu vârste cuprinse între 40 și 54 de ani). Sunt persoane care și-au trăit adolescența în perioada de expansiune a televiziunii, care încă citesc ziare, ascultă radio și se uită la televizor. Sunt pricepuți când e vorba de tehnologie, căreia îi recunosc meritele, își petrec destul de mult timp pe mediile de socializare, dar sunt încă sceptici când vine vorba de transferuri financiare online.Generația Y–cunoscută și sub numele de Millenials, este formată de adulții zilelor noastre (între 24 și 39 de ani). Ei sunt cei care și-au petrecut cea mai mare parte a copilăriei și adolescenței fără smartphone și social media. Gândiți-vă doar la faptul că Facebook nu a devenit „omniprezent” decât în anul 2008, iar primul iPhone a fost inventat în ianuarie, 2007. Ei sunt cei care au crescut în perioada de explozie a internetului și computerelor și au dezvoltat o relație de tip „love and hate” în ceea ce privește tehnologia. Sunt cei care apreciază autenticitatea, pun mai mare accent pe „experiențe”, de la concerte la evenimente sociale, până la preocupări sportive, iar experiența de cumpărare a unui produs cântărește destul de mult în decizia finală.Generația Z–iGeneration, Centannials sau „nativii digitali”, se referă la persoanele născute la mijlocul anilor 90 și reprezintă aproximativ 2.47 miliarde din populația globului (sursa: Bloomberg Analysis of the UN World Population Prospects) și 25% din populația SUA. Aproximativ 91% dintre cei care compun această generație au acces la smartphone și 90% dintre ei se uită zilnic pe YouTube. Sunt printre primii care au crescut cu social media și tehnologia mobilă–aceasta este principala caracteristică generală a acestei generații.
În concluzie, nu putem spune despre o generație că ar fi mai bună decât cealaltă pentru că fiecare și-a adus contribuția ei la a duce lumea mai departe. Cred, de asemenea, că până la un punct, este absolut normal să existe aceste diferențe, să existe priorități diferite, viziuni diferite, gusturi și perspective diferite. Da, tinerii sunt diferiți de cei mai puțin tineri, milenialii nu sunt ca cei din generația X și cu atât mai puțin ca Baby Boomers, la fel cum nu sunt nici ca cei din generația Z. Cred că păstrarea unui simț critic este utilă, atât timp cât suntem deschiși să vedem și plusul, nu numai minusul.
[…] Studiu Randstad România Workmonitor 2024. Generațiile care formează tabloul social global al mome… […]