Etichetă: Thomas Csinta-Bartolomeu constantin savoiu

Rezumat. Teoria haosului sau teoria sistemelor complexe este o ramură a matematicii și fizicii teoreticii care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare care prezintă fenomenul de instabilitate numit sensibilitate față de condițiile inițiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (deși se conformează legilor deterministe) este imprevizibil, adică aparent haotic (de unde și denumirea teoriei), formulată de Edward Lorenz (1917 - 2008, matematician și meteorolog american) în 1960. Conform acestuia, "un fenomen care pare a se desfășura la întâmplare, are de fapt un element de regularitate ce ar putea fi descris matematic." În termeni mai simpli, există o ordine ascunsă în orice evoluție aparent haotică a oricărui sistem dinamic complex. Deci sistemele complexe reprezintă un domeniu de cercetare în matematică, fizica teoretică (cu aplicații în stiintele socio - umane, economico - comrrciale și filozofie) care se ocupă cu studierea comportamentului sistemelor dinamice foarte sensibile față de condițiile inițiale (numită și efectul fluturelui). Mici modificări ale condițiilor inițiale (cum ar fi rotunjirea numerelor cu care se lucrează) au ca efect rezultate haotice, făcând ca anticiparea efectelor pe termen lung să fie imposibilă. Acest lucru se întâmplă chiar dacă sistemele sunt deterministe, ceea ce înseamnă că comportamentul lor viitor este determinat în întregime de condițiile inițiale, fără intervenția altor elemente aleatorii. Cu alte cuvinte, natura deterministă a acestor sisteme nu le face predictibile. Acest comportament este cunoscut sub denumirea de “haos determinist”. Teoremele de incompletitudine ale lui Gödel pun în evidență caracterul deschis al cunoașterii matematice. Aceste teoreme au fost inspirate din opera logică a lui Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646 - 1716, matematician, fizician și filozof german) și au arătat că rolul formalizării matematice introduse de David Hilbert (1862 - 1943, matematician, fizician și filozof german) este de nerealizat. Ele arată imposibilitatea unei formalizări complete a gândirii umane, pentru că în orice sistem deductiv, destul de implicat pentru a include raționamente aritmetice, există teoreme (propoziții) matematice care pot fi nerezolvabile în cadrul sistemului (nu pot fi nici demonstrate, nici infirmate). În prima perioadă a activității sale, Kurt Gödel (1906 - 1978, matematician - informatician, fizician și filozof americsn de origine austriacă) a făcut parte din Cercul de la Viena. Mai târziu a criticat subiectivismul lui Bertrand Russell (1872 - 1970, matematician - logician, eseist, epistemolog, scriitor și critic social britanic) și al altora în problemele filosofice ale logicii moderne. Este considerat ca fondatorul filosofiei analitice, alături de predecesorul său Gottlob Frege (1848 - 1925, matematician - logocian. și filozof german) și protejatul său Ludwig Wittgenstein (1889 - 1951, filosof austriac, autorul unor contribuții fundamentale în dezvoltarea logicii moderne și a filosofiei limbajului), fiind considerat ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX. Teoria CSG (Codul Socio-Genetic) este o teorie științifică (relativ) recentă, în evoluție (pe care am prezentat-o, pentru prima dată, cu 4 in urmă Academiei de Științe Social - Politice, de când a suferit o serie de îmbunătățiri) și este în plină „testare” (încă) în diferite medii comportamentale deviante (cu precădere, în cele cu caracter infracțional criminal) deci modificări „de fond” (și chiar de proporții) pot apărea în viitor în funcție de rezultatele furnizate de observația directă (experiența) și confruntările acesteia cu MS (Modelul Standard) al teoriei. De altfel, cercetări de mare anvergură, cu ajutorul sistemelor complexe, au loc și în modelizarea matematică a fenomenelor urbane, și în special, în studiul sistemelor urbane, cu scopul elaborării unui unui „spațiu urban ideal”, în care, un loc important ocupă și lucrările lui Marc Barthelemy, director de studii & cercetări la Institutul de Fizică Teoretică din cadrul CNRS (Centrul Național de Cercetare Științifică), membru asociat al Centrul de Analiză și Matematică Socială al celebrei școli superioare de științe sociale EHESS (cu statut de „Grand Établissement”, membră a „Paris Universitas“, o Școală Superioară de Înalte Studii, care promovează un învățământ superior elitist fondată prin decret pe 23 ianuarie 1975, cunoscută până atunci sub numele EPHE – Școala Practică de Înalte Studii), având ca domenii de cercetare științele socio-umane (istoria, arheologia, antropologia, geografia, demografia, statistică, filosofia, sociologia, psihologia, științele economice, lingvistică, dreptul) dar și altele ca amenajarea teritorială, medicina sau artele. Alte cercetări, în domeniul modelizării matematice a societății, tot, cu ajutorul sistemelor complexe, dirijează și Pablo Jensen, director de studii & cercetări la CNRS, cercetător în cadrul Laboratorului de Fizică al celebrei școli superioare de înalte studii științifice și literare ENS Lyon (fondată în 1880 sub numele de École normale de Fontenay-aux-Roses, devenită în 1987 la ENS de Saint-Cloud de la Lyon) și autor al conceptului „Café des sciences” (1997), și al unor celebre cărți în Editura Seuil: „Des atomes dans mon Café crème”(2004), respectiv, „Pourquoi la société ne se laisse pas mettre en équation” (2018). Lucările sale au la baza ideea lansată în 1971 de către economistul american Thomas Crombie Schelling (1921–2016, laureat al Premiului Nobel pentru economie în anul 2005, devenit celebru prin teoria jocului, cu aplicații în economie și strategie nucleară, autor al lucrări, printre altele, „Arms and Influence”, New Haven and London, Yale University Press, 1965, ISBN 0-300-14337-0), care își imagina un model simplu de segregație rasială cu scopul combaterii discriminării cu care se confruntau majoritatea metropolelor americane. În sfârsit, cu studiul (dimensiunea și influență retelelelor de socializare) Twitter, Facebook, etc. (că sisteme complexe), se ocupă o echipa de cercetători în cadrul CNRS, sub conducerea lui David Chavalarias, director de studii & cercetări la Centrul de Analiză și Matematică Socială al EHESS, directorul Centrului de Studii Complexe de la Paris – Ile de France. Notă. Ziarul „955 – Poliția Capitelei” n°249 din luna martie 2004, vizibil și în acest material, ar fi la baza rețelelor de socializare Facebook, Twitter, Instagram, Linkedin, etc….în care SU (subiectul uman), ar fi, de fapt, un „om–matrice” reprezentat într-un spațiu psihosocial (de psihologie socială) cu structuri matematice specifice sistemelor formale complexe! Ca urmare a atacurilor teroriste islamiste din 11 septembrie 2001 în SUA, George W. Bush (n.1946, în funcția de cel de-al 43-lea președinte al SUA între 20 ianuarie 2001–20 ianuarie 2009) lansează pe plan politico-militar, pe 28 septembrie războiul contra terorismului internațional GWOT (Global War on Terror

Dedic această carte memoriei unchiului meu Joe Banyay, absolvent al Academiei Tehnice Militare din Viena (Austria), fost membru în Consiliul de Administrație al Companiei Alcan (din 2007, Rio Tinto Alcan) și Senator de British Columbia (Canada), care angajat în Wermacht, sub comandă lui Erwin-Johannes-Eugen Rommel („Der Wüstenfuchs/Vulpea Deșertului”) în cel de-al Doilea Război Mondial, a luptat alături de acesta în Nordul Africii (Magreb) și care la sfârsitul anilor 1980 și începutul anilor 1990 m-a introdus în haosul  labrintului  social-politic și economic al Statelor Unite Mexicane (de care era profund atașat), o  imensă „gaură neagră” în Noua Ordine Mondială, care  din punct de vedere semiotic, nu respectă reguli și nici principii, în care „corupția generalizată în cadrul instituțiilor guvernamentale, precum și legăturile acestora cu organizațiile criminale de narcotraficanți și kidnapping, fac din acestea o lume aparte, fără limite, imposibil de gestionat, indiferent de culoarea politică, respectiv, de credința leaderilor politici care sunt și care, ulterior,  vor veni la putere!".

Notă. Dacă teleportarea la nivel macroscopic (inclusiv, în cazul Philadelphia Experiment) nu are niciun sens, sub nicio formă, în cadrul TUC (Teoria Unificată a Câmpului), ea există totuși la nivel microscopic, în fizica cuantică, în care traiectoria nu are niciun sens, iar timpul pare să fie și el (foarte) „discret", adică, „n-ar trece decât din când în ...când”! Teoria Relativității Generale (TRG) este teoria geometrică a gravitației, elaborată între 1907 - 1915 de Albert Einstein și publicată în 1916. Ea constituie descrierea gravitației în  fizica modernă, unifică teoria relativității restrânse cu legea gravitației universale a lui Newton, și descrie gravitația ca o proprietate a geometriei spațiului și timpului (spațiu-timp). În particular, curbura spațiu-timp este legată direct de masa-energia și impulsul materiei, respectiv a radiației. Relația fundamentală a teoriei relativității generale este dată de ecuațiile de câmp ale lui Einstein, un sistem de ecuații cu derivate parțiale. Din aceasta decurge posibilitatea existenței găurilor negre — regiuni ale Universului în care spațiul și timpul sunt distorsionate într-o măsură atât de pronunțată, încât nimic, nici măcar lumina, nu mai pot emerge de acolo — ca stare finală a evoluției stelelor masive. Există indicii că astfel de găuri negre stelare, precum și alte tipuri mai masive de găuri negre, sunt răspunzătoare pentru radiațiile intense emise de unele tipuri de obiecte astronomice, cum ar fi nucleele galactice active (microquasarii). Curbura traiectoriei luminii sub efectul gravitației conduce la apariția efectului de lentilă gravitațională, prin care imaginile obiectelor cosmice aflate în spatele lentilei sunt distorsionate sau uneori chiar multiplicate. Relativitatea generală prezice existența undelor gravitaționale, care au fost măsurate indirect. O măsurare directă a acestora este scopul mai multor proiecte, între care și LIGO (Observatorul interferometru laser de unde gravitaționale– experiment   de fizică la scară mare în scopul detectării directe a undelor gravitaționale, un proiect comun al cercetătorilor de la MIT, Caltech și multe alte universități și institute, inițiat în anul 1992 de Kip Thorne și Ronald Drever, care pe 11 februarie 2016 a anunțat detectarea undelor gravitaționale). În plus, relativitatea generală stă la baza modelelor cosmologice actuale ale unui univers în expansiune.

Cu 77 de ani în urmă, în octombrie 1943, „Eldridge" (nr.matricol DE173), nava de război specializată în protecția contra atacurilor submarine și aeriene a US Navy (Forțele Navale Americane), dispărea din arsenalul militar al acestuia, cu întregul său echipaj aflat la bord, în Portul Philadelphia (statul Pennsylvania), pentru a „reapărea” câteva minute mai târziu în Portul Norfolk (statul Virginia), la cca 400 de km depărtare de acesta. Nu există niciun document oficial al US Navy care să ateste realizarea unei asemenea experiențe de către ONR (Office of Naval Reaserch), cnoscut sub numele de „Philadelphia Experiment”, la baza căreia ar sta  TUC (Teoria Unificată a Câmpului–descrierea  unitară a tuturor fenomenelor fizice cunoscute, având la baza cele 4 interacțiuni fundamentale ale naturii: electromanetice, gravitaționale, slabe și tari – Theory  of everything), elaborată de către Albert Einstein între 1925–1927. Există însă documente neoficiale și mărturii ale unor persoane, mai mult sau mai puțin demne de încredere, care pun la îndoială faptul că Philadelphia Experiment nu ar fi avut loc, și nu se îndoiesc nici de consecințele sale dramatice asupra echipajului aflat la bord. Notă. TUC (Teoria Unificată a Câmpului)  este una dintre cele mai ingenioase idei ale lui Albert Einsten, conform careia, câmpurile asociate celeor 4 interacțiuni fundamentale ale naturii (electromanetice, gravitaționale, slabe și tari), ar putea fi reprezentate (utilizând un model matematic ultra-abstract), printr-unul singur (unic, unitar), care în diferite situații se manifestă diferit, în funcție de interacțiunea care îl crează. Un prim pas în TUC este realizat prin crearea modelului interacțiunii electroslabe (de catre Sheldon Lee Glashow, Abdus Salam și Steven Weinberg – distinși cu Premiul Nobel pentru Fizică, în 1979), bazat pe teoria cuantică a câmpurilor (care aplică principiile teoriei relativității și mecanicii cuantice la studiul câmpurilor fizice), prin unificarea interacțiunii electromagnetice cu interacțiunea slabă (foarte diferite în intensitate, la energiile joase întâlnite în fizica atomică și fizica nucleară, dar comparabile la energii de ordinul a 100 GeV, caracteristice fizicii particulelor elementare).

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist : Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, pe 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, pe 10 septembrie 919), Bulgaria (la Neuilly, pe 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la pe 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu Tratatul de la Lausanne).

Condamnat la închisoarea pe viață de către Justiția franceză și europenă. Subiect de teză de doctorat în MAss (Matematici Aplicate în științe sociale)

„Merită să mori, pentru ceea ce te face să trăiești” (OADO – Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite)

Thomas CSINTA Profesor de modelizare matematică  și matematici aplicate în științe inginerești și social– economice, Director de Studii CUFR – ROMÂNIA       Franța...

Legile lui Dati, după numele lui Rachida Dati (n.1965), fost ministru al Justiției între 2007 – 2009 în timpul mandatului prezidențial al lui Nicolas Sarkozy (n.1955, în funcție între 2007 - 2012) cunoscute sub numele de Legea Dati 1 (n°2007-1198, privind întărirea luptei contra recidivei criminale – promulgată   pe 10 august 2007) și Legea Dati 2 (no 2008-644, privind victimele infracțiunilor criminale și executarea pedepselor – promulgată pe 1 iulie 2008) au început se devină eficace, deja, după un deceniu de la „punerea lor în circulație" , adică, mult mai devreme de dată prevazută: 2023! Poate că și Justitia Româna ar trebui „să le importe" (sub o formă sau alta), adaptate, evident, „cu grijă", criminalității românesti.

Thomas CSINTA, Profesor de matematici aplicate în științe inginerești și social–economice, Director de Studii CUFR România (Conseil Universitaire, Formation, Recherche aupres des Grandes Ecoles Francaises),  Cofondator IRSCA...

Thomas CSINTA Cofondator IRSCA Gifted Education Vicepreşedinte  Consorțiul EDUGATE Profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe inginerești și social – economice, Director de Studii...

Profesor de modelizare matematică  și matematici aplicate în științe inginerești și social– economice, Director de Studii CUFR – ROMANIA       Franța (Le Parisien) „Merită...

Profesor de modelizare matematică  și matematici aplicate în științe inginerești și social– economice, Director de Studii CUFR – ROMANIA       Franța (Le...

Atentatele-sinucigașe comise de către femei (purtătoare de viață și de bombe, cca 1/3 în timpul Războiului de Independență din Sri Lanka), sunt mult mai impresionante decât cele comise de către bărbați și debutează cu cel a lui Sana Youssef Mhaydali/Sana'a Mehaidli (14 august 1968 – 9 aprilie 1985, fostă membră al PSNS/Partidul Social-Naționalist Sirian), prima femeie din istorie care comite un asemenea act terorist (islamist), în timpul războiului civil din Liban (ca urmare a invaziei Libanului, pe 6 iunie 1982, de către statul Israel), când, pe 9 aprilie 1985, la bordul unui Peugeot 504 (umplut cu 200kg de Trinitrotoluen) pe care îl explodează, ucide doi militari israelieni în drum spre Jezzine (capitala districtului cu același nume în Libanul de Sud, la cca 75km de Beirut, reputat pentru cascadele sale care depășesc 40m). Cadavrul ei va fi restituit rudelor acesteia doar în 2008, în urma unor negocieri cu Hezbollah. Ulterior, acest tip de atentat terorist a fost utilizat în repetate rânduri contra Tsahal (Forțele Armate Israeliene), în special de către membri „triplei alianțe”, ale partidelor laice de ideologie marxist-leninistă, Partidul Baas (Hizb al-Ba'ath al-Arabi al-Ishtiraki/Partidul Resurecției Arabe și socialiste, fondat în 1947 la Damasc/Siria), PSNS (al-Hizb aș-Sūrī al-Qawmī al-Ijtimā`ī/Partidul Social-Naționalist Sirian, fondat în 1932 la Beirut/Liban) și PCL (Partidul Comunist Libanez, fondat în 1924 la Beirut), dar și cu alte ocazii, în alte locuri, în special de către membri PKK (Partiya Karkerên Kurdistan/Partidul Muncitorilor din Kurdistan, organizație armată politică, terorista de ideologie marxist-leninistă și naționalistă kurdă, specializată în luptele armate de tip gherilă, atentate-sinucigașe, fondată în 1978 în Turcia, activă și în Irak, Iran și Siria) care între 1995–1999 ar fi comis 15 atacuri teroriste dintre care 11 ar fost comise de către femei. Merită să menționez încă câteva cazuri de atentate-sinucigașe feminine, considerate ca „deschizătoare″ de drumuri (în „domeniu”!) pentru alte organizații teroriste. Pe 27 ianuarie 2002, Wafa Idriss (1975–2002), infirmieră (asistentă medicală) de origine palestiniană, specializată în acordarea primului ajutor pe o ambulanță a Crucii Roșii Palestiniene, care trăia cu familia ei (mamă, fratele lui cu soția sa și cu cei 5 copii ai lor) în tabăra de refugiați palestinieni Al-Am’ari (Ramallah, capitala administrativă a Autorității Palestiniene din Cisiordania) devine prima femeie-kamikaze palestiniană din istorie. Căsătorită cu vărul său Ahmed în 1991 (la vârsta de 16 ani), ea va fi obligată (sub presiunea familiei acestuia) să divorțeze în 2000 pentru că a devenit sterilă (datorită unor complicații la nașterea unui nou născut – mort) la vârsta de (numai) 23 de ani. Ea comite atentatul-sinucigaș pe 27 ianuarie, când în centrul Ierusalimului (Jaffa) își explodează centura (cu explozibil), ucigând o persoană și rănind alte 11.

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist Bibliografie https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/thomas-csinta-research-professor-of-mathematical-modeling-and-applied-mathematics-in-social-sciences-and-criminal-investigative-journalist-press-attached-organization-for-the-defense-of-human-right/ https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/carte-de-investigatii-jurnalistice-din-actualitatea-internationala-thomas-csinta/ https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/umbra-vietii-mediul-carceral-francez/ https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/umbra-vietii-vol-4-nascut-cu-v-republica-franceza-ne-avec-la-ve-republique-francaise/   Lucrări în  curs de apariție  

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist Franța (Le Parisien) Nota Autorului Pe 27 martie 1996, Comisia...

Thomas CSINTA, scientist and research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social–Economic and Engineering Sciences Franța (Le Parisien) Bibliografie https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/tangorre-un-dreyfus-modern-mitterrandist-dosarele-criminale-partea/ https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/tangorre-un-dreyfus-modern-mitterrandist-conexiunea-cu-dosarul-alfred-dreyfus-generator-al-celei-mai-profunde-crize-politice-din-istoria-celei-de-3-republicii-franceze-come/ https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/revizuirea-condamnarilor-penale-cadrul-justitiei-franceze-incursiune-istoria-marilor-erori-judiciare-oficiale-si-oficioase-ale-procedurii-penale-criminale-subiect-de-teza-de-doctorat-matem/ https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/carte-de-investigatii-jurnalistice-din-actualitatea-internationala-thomas-csinta/   Lucrări în curs de apariție   

Thomas CSINTA, scientist and research professor of Applied Mathematics in Engeneering and Social-Economic Sciences Franța (Le Parisien) REMEMBER Bibliografie https://youtu.be/90hpK9oFX8w https://youtu.be/qozZS8usdJ8 https://jurnalul-bucurestiului.ro/carte-de-investigatii-jurnalistice-din-actualitatea-internationala-thomas-csinta/   Lucrări în curs de apariție  

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist La Construction du Syndicalisme Policier La liberté syndicale....

  Profesor de modelizare matematică  și matematici aplicate în științe inginerești și social– economice, Director de Studii CUFR – ROMANIA, Franța (Le Parisien) Corespondență de la...

Metoda de investigare „psy-spy” {[p-s](y)=ps(y)-sp(y) sub formă operatoriala} în cadrul afecțiunilor psihice grave, temporare și pasagere (cu precădere: schizofrenie, paranoia, bipolaritate, dedublare de personalitate, etc.) am elaborat-o în cadrul unui memoriu adresat Academiei de Științe Sociale și Politice (în 1981), prin intermediul reputatului și regretatului psiholog, Acad. Prof. Paul Popescu-Neveanu, care a și coordonat-o: : Psihosociologia matematica si plicatiile ei la studiul comportamentului deviant), pe care, ulterior, am avut ocazia să o îmbunătățesc (dezvolt), atât teoretic cât și empiric (practic), în cadrul unor investigații (laborioase) efectuate în mediul carceral franncez (în anii 1990), după stabilirea mea definitivă în Franța (1988). O altă metoda (empirică) a lui Jacques Landry, numită pe scurt „Progreai” (Processus général de recueil des entretiens, auditions et interrogatoires) care diferă foarte mult de un interogatoriu clasic, ar avea cca 80% de reușită pentru că anchetorii interacționează simultan, atât cu cel audiat (fiecare, cu probele lui materiale, inclusiv, cu rezultatele poliției științifice și tehnice, ale testelor psiholgice, ale expertizei psihice, ale declarațiilor martorilor, etc.), cât și între ei, în funcție de niște parametri psihosomatici intrinseci ai acestuia (legăturile dintre psihic și corp, personalitate, parcursul vieții, motivațiile sale, etc.) și socio–economici, respectiv juridici, care permit clasificarea infracțiunii în declict sau crimă, în timp real, datorită câmpului de interacțiune de tip socio–matematic generat de către anchetatori centrat pe el audiționat. Din punct de vedere matematic, cercetările mele conduc la o posibilă modelizare (cu mai multe variante, mai mult sau mai puțin fiabile) utilizând teoria grafurilor și cercetarea operațională.În principiu, anchetatorii se află plasați în vârfurile (nodurile) unui graf de ordinul n, complet (neorientat, simplu) și regulat de grad (n–1), Kn = Kn (N, M) complet cu n noduri (vărfuri) și un număr de muchii dat de numărul triunghiular [n(n−1)/2], adică, suma primelor (n-1) număre naturale.Toate grafurile complete sunt propriile lor clici maximale. Acestea sunt maximal conexe întrucât singurul separator (mulțime de noduri a cărei eliminare ar deconecta graful) este mulțimea tuturor nodurilor. Graful complementar al unui graf complet este graful vidDacă muchiile unui graf complet primesc fiecare o orientare, rezultă un graf orientat numit graf turneu. (Numărul de cuplaje al grafurilor complete este dat de numerele tefonice 1, 1, 2, 4, 10, 26, 76, 232, 764, 2620, 9496, 35696, 140152, 568504, 2390480, 10349536, 46206736, ... Șirul A000085 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi–OEIS ).O matrice de adiacență (matrice pătrată) este folosită pentru a reprezenta un graf finit, elementele acesteia indicănd dacă perechea de noduri corespunzătoare sunt sau nu adiacente în graf. În cazul special al unui grafic finit simplu, matricea de adiacență este o matrice (0,1)⁠ cu zerouri pe diagonală. Dacă graful este neorientat, atunci matricea de adiacență este simetrică. Relația dintre un graf și valorile proprii și vectorii proprii ale matricei sale de adiacență este studiată în teoria spectrală a grafurilor. Se face distincția între matricea de adiacență și matricea de incidență a unui graf, o altă reprezentare matricială ale cărei elemente indică dacă perechile nod–muchie sunt incidente sau nu. În ceea ce îl privește pe suspect (audiat, interogat) acesta se află plasat în centrulgrafului care are o muchie comună ci fiecare dintre cei n anchetatori, deci gradul nodul în care se află va fi 𝛿(v) = n (numărul de muchi incidente în acel nod).Construcția unor drumuri hamiltoniene (drum într-un graf neorientat sau orientat care trece prin fiecare nod o singură dată), permite determinarea unor cicluri hamiltoniane (drum hamiltonian care este un ciclu) probabilisice, care de altfel, vor genera și variantele diferite ale modelului.Determinarea existenței unui astfel de drum sau ciclu într-un graf este problema drumului hamiltonian, care este NP-completă (adică, este atât în NP cât și în NP-hard).În sfârșit, testul folosit în metoda empirică Jacques Landry trebuie astfel conceput (modelizat matematic), încât parametri aleși să fie reprezentivi suspectului audiat (interogat), iar ciclul hamiltonian al grafului asociat acestuia să fie „minimal” pentru ca acesta să aibă timp „infinit scurți” de reacție.N-ar fi exclus ca această metodă la care lucrez să fie mai eficace decât metoda „psy–spy”, matricial sub forma {[ps(y)–sp(y)]= [p–s]y} utilizată cu succes, în special în cazul unor subiecți, cu precădere, introvertiți (deci, puțin localizabili într-un spațiu psiho-social real), care constă, practic, plasarea unui „observator” (anchetator experimentat cu studii aprofundate în psihosociologie, comportament deviant) undercover (sub acoperire) în „full contact” cu subiectul de audiat (interogat) care eleboreze un test psohosociologic fiabil, care să permită determinare cu o mare precizie a CSG (Codul Socio-Genetic) din care poate „fi extrasă” informația legată de comportamentul deviant (în particular, infracțional) a acestuia.Chiar dacă, bipolaritatea, schizofrenia sau paranoia (schizofrenia paranoidă–care au ca efect iresponsabilitatea penală) sunt absente (în general), acestea pot fi prezente (periodic și temporar) de manieră pasageră, ceea ce este dificil de stabilit și de evaluat (pentru validarea responsabilității penale). În plus, subiecții pot fi și victimele unei dedublări de personalitate, tot periodice, care se instaurează în anumite condiții specifice (care au marcat viață subiectului), sub anumite forme „degenerate” (neconvenționale) care pot avea un efect dezastruos pe plan social (într-un context bine definit), chiar iremediabil, dacă nu sunt diagnosticați la timp și nu sunt luate măsuri de supraveghere și remediere ale afecțiunilor lor în timp util.Este de remarcat faptul că metoda empirică a lui Jacques Landry se bazează pe utilizarea poligrafului, iar acesta dirijează și o societate numită „Polygraphie Jacques Landry Inc.” care propune clientelei sale o gamă variată de servicii și de pregătire în omeniul investigațiilor (anchetelor).Format în cele mai „bune” școli de poligrafie din America de Nord, Jacques Landry este specializat în audierea (interogatoriul) celor suspectați de crimă majoră (de gradul 1 în SUA–(ultra)violente, antisociale, comise cu cruzime, premeditate cu meticulozitate, etc.).În cursul celor două decenii (de activitate) al a pus la punct o serie de programme de pregătire în tehnicile de audiere (interogare), în analizarea declarațiilor suspecților și în identificarea profilului criminalului.Formator până în 2010 la Institutul Poliției din Québec, ulterior a devenit profesor asociat la Universitatea din Montreal (UQAM).

Mulțumesc celor peste 5.000 de cititori ai acestui material de excepție, dintre care mulți m-au asaltat cu o serie de întrebări, la care atunci, din păcate, nu am putut răspunde.....

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist Franța (Le Parisien) Corespondență din Franța „Adevărul este că...

Motto : "Multi  dintre cei care traiesc  ar merita sa moara, iar dintre cei morti,  ar merita sa traiasca. Puteti sa le acordati aceasta sansa ? In acest caz, sa nu fiti prea prompti in privinta pronuntarii pedepsei capitale" (J.R.R. Tolkien, 1892-1973, scriitor, poet si filizof britanic, autor al The Lord of the Rings). În ciuda participarii unui numar impresionant de personalitati remarcabile ale vietii politice internationale, ale organizatiilor nationale (internationale) pentru apararea drepturilor omului,  oameni de stiinta, laureati ai Premiului Nobel pentru Pace, în ciuda faptului ca romanul Ionut-Alexandru Gologan, condamnat la moarte in Malaezia isi asteapta executia in Culoarul mortii, nicio personalitate politica romana sau persoana juridica (organziatie care militeaza pentru drepturile omului) inregistrata in Romania, nu a considerat utila participarea sa la acest al 6-lea Congres International contra Pedepsei cu Moartea (Oslo/21-23 iunie 2016). În general, eu nu cred in nevinovatia celor condamnati la moarte pentru trafic de stupefiante in tarile Asiei de Sud-Est si in particular, al  francezului  Serge-Areski Atlaoui (Indonezia, 2007), respectiv,  al  romanului  Ionut-Alexandru Gologan (Malaezia, 2013),  dar abolitionist convins cum sunt, consider, ca nicio fiinta umana, in aceasta lume trecatoare si muritoare, pentru nicio infractiune criminala (nici macar ˝grava˝, dar cu atat mai putin pentru una delictuala-mai ˝putin grava˝ !),  nu merita sa fie condamnata la Pedeapsa Capitala. Pentru ca aceasta fiinta umana, indiferent de starea sa juridica  (in libertate sau privata de liberate) este intotdeauna o sursa inepuizabila de inspiratie si de creatie, care poate contribui, intr-un fel sau altul, direct sau indirect la  progresul  si prosperietatea societatii civile. Un exemplu de necontestat este cazul Profesorului Philippe Maurice, simbolul abolirii Pedepsei Capitale în Franta. Condamnat la moarte in 1980 si neexcutat (gratiat de catre François Mitterrand), astazi, el este unul dintre cei mai recunoscuti si apreciati istorici medievalisti contemporani pe plan mondial. ECPM (Together Against Death Penalty-Impreuna contra Pedepsei cu Moartea) este o organizatie francofona renumita  (de referinta)  de lupta contra pedesei cu moartea, cu sediul central (general)  la Paris (prezenta si in SUA la New York, respectiv, in Canada la Montral), creata in octombrie 2000 de catre francezii  Michel Taube si Jean-François Daniel, avand ca scop promovarea abolirii universale in lume a Pedepsei Capitale (Pedeapsa  cu Moartea), facand lobbying pe langa instantele internationale CDP (Comisia Drepturilor Persoanei) al l’ONU si FDP (Forumul Drepturilor Persoanei) al UE, fiind un membru activ al Comitetul de pilotaj CMPM  (Coalitia Mondiala contra Pedepsei cu Moartea). Printre membrii organizatiei il regasim pe Profesorul  Philippe Maurice, Director de Cercetari in Istorie Medievala la EHESS (Scoala Superioara de Inalte Studii in Stiinte Sociale), fost condamnat la moarte (1980), simbolul abolirii Pedepsei Capitale in Franta, precum si pe Profesorul de Drept Robert Badinter,  abolitionist convins, parintele abolirii Pedepsei Capitale in Franta (1981), aparator benevol in anii 1970 a zeci  de condamnati la moarte, care asteptau sa fie ghilotinati, cu celebra "masina umana si democratica a mortii" a lui  Jeseph-Ignace Guillotin, Medic, Om politic si Deputat francez, care in sedinta Adunarii Nationale din 1789, dupa succesul Revolutiei franceze si Declaratia Drepturilor Omului si al Cetateanului, propune reformarea vechiului Cod Penal francez, prin intermediul a 6 articole fundamentale, iar mai tarziu, in sedinta din 20 martie 1791,  utiulizarea unei masini: "mecanice, eficace, sigure", dar în special : “umane” si “democratice”, pentru executarea sentintelor de condamnare la moarte, caruia îi propune si numele: Louisette! (dupa numele Doctorului J. Louis, Secretar al Academiei parisiene de Chirurgie care a studiat, a pus la punct si a perfectionat masina!).