Acasă Expoziții-târguri cu caracter național și internațional Târgul de turism al României de la Romexpo din București, ediția de...

Târgul de turism al României de la Romexpo din București, ediția de primăvară – 2023 (I)

„Târgu’ Ieșilor” – prin intermediul Universității Apollonia – din nou Capitala Culturală a Cercetării Internaționale. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Și a fost ziua întâi…

A fost mare secretomanie în legătură cu desfăşurarea ediţiei de primăvară din 2023 a Târgului de Turism al României. Nici măcar o informaţie nu am găsit în spaţiul public înainte de deschidere. Nu tu promovare, nu tu conferinţă de presă, doar un site pentru expozanţi şi două paragrafe pentru vizitatori, scuze, trei! În ultimul era anunţat programul în care era deschis târgul plus taxele de acces și parcare!)

Intrarea gratuită am considerat-o iniţial ca pe o dorinţă a organizatorului de a avea cât mai mulți vizitatori. De fapt, era doar dezinteresul pentru un eveniment aşteptat cu sufletul la gură chiar de la începuturile organizării lui… Senzaţia de paragină, de gol, atât la propriu cât și la figurat, m-a lovit încă de la intrare. Doar halele făcute pe structuri metalice mai arată, cât de cât, bine. Pavilionul central, în cenuşiul lui, parcă aşteaptă să-şi dea obştescul sfârşit. Totul este în paragină. Nu mai spun că au dispărut căsuţele de lemn în care producătorii locali te îmbiau cu ce aveau ei mai bun...Doar doamna venită de la Săpânța (după propriile-i spuse), mai vinde cu cergi și palincă puținilor doritori.

Poate că au dreptate proprietarii. De ce ne trebuie un târg de turism într-o țară în care, pentru a da cât de cât bine în statistici, îi consideră a fi turiști și pe cei care vin cu sarcini de serviciu pe la noi, chiar dacă se cazează doar o noapte sau două…De fapt, locul este bun pentru blocuri, pentru aşa-zisele imobiliare. Cei câţiva „zgârie nori” din apropiere par să ne prezinte viitorul. Zâmbesc amar. Chiar vizavi de domeniile Romexpo era o parcare. Făcea concurenţă celei oficiale, cu preţul la jumătate… Acum, acolo sunt ridicate, una în alta, câteva imobile cu multe etaje. Văzând ce s-a întâmplat în Turcia, mă întreb…Dar ce mai contează… Betonul să se toarne, banii să vină în conturi!

Intru în pavilionul unde se ţine expoziţia. În holul mare, dintre cele două hale ar trebui să fie biroul de informaţii. Încerc, fără succes, să aflu un număr aproximativ al expozanţilor. Inutil… Doar pe unul sau două roll-up – uri (așa s-o scrie!), este o înşiruire de firme. Caut inutil numele și standul unde expun vechi prieteni. Nu le găsesc. Mă las păgubaş și intru în zona expoziţională. Aici, altă surpriză mai puţin plăcută. Doar jumătate din pavilion este folosit. Unde sunt timpurile, nu aşa îndepărtate, când din cele patru zone expoziţionale doar o mică, mică parte era ocupată de o industrie conexă turismului? Și totuşi, ceva arată bine. Este toaleta, mare, curată, proiectată să facă faţă și în cazul în care halele ar fi fost populate până la refuz… Îi găsesc pe vechii mei prieteni din insula Ammouliani, acest paradis grecesc aflat atât de aproape de țara noastră. Nu spun București, ca să nu-i supăr pe unii care se laudă că a lor capitală este în altă parte, în altă țară…

Ammouliani – Edenul de lângă Athos. În memoria prietenei noastre Lucia Pîrvu, care era îndrăgostită de acest colț de paradis (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Mă plimb printre standuri. Micul spaţiu expoziţional a fost împărţit în mai multe secţiuni, nedespărţite una de alta, dar destul de bine delimitate: cei câţiva tur-operatori şi câteva agenţii de turism-într-o parte, standurile naţionale ale Greciei, Bulgariei, Republicii Moldova (la o privire rapidă, cele mai întinse și mai profesionist aranjate), ale Isrelului, Turciei, Marocului, Tunisiei, Ciprului, Egiptului etc.,-în mijloc, iar în cealaltă parte- reprezentanţi ai unor zone turistice din România: Maramureş, Banatul Montan, Delta Dunării, Bucovina, comuna Vama Buzăului, cetatea Ardud, cetatea Făgăraș, județelor Alba, Prahova, Mureș, Buzău, ANAT, Patronatul balnear etc., Sporadic, a apărut prin târg și toboșarul cetăţii Sighișoara, cel care, odată, făcea senzaţie cu modul în care anunţa evenimentele, lansările, conferinţele de la Târgul de Turism al României. N-am putut să nu observ lipsa unor mari agenţii de turism care, din câte am auzit, participau la târguri „online”. Mă întreb, viața noastră este planificată să se desfăşoare „online”? Așa se pare! Dacă mi se pare corect? Bineînţeles, nu!…Oricum, dacă vor continua pe calea de a lua legătura doar prin internet cu ai lor clienţi, mai devreme sau mai târziu, nu foarte târziu, agenţiile vor dispărea înghiţite de marile site-uri de rezervări, tot „online”!

O prezenţă ştearsă, aproape neobservată, a fost chiar orașul Timişoara, actuala capitală europeană a culturii, cea care se aşteaptă la valuri peste valuri de turişti! Mă abţin de la comentarii, dar nu pot să nu-mi aduc aminte de ultima dorinţă a Luciei Pîrvu, organizatoarea, pentru mulţi ani, a Salonului de la Timișoara și „Vintest” de la București, participantă entuziastă la Târgul de Turism al României…Care era dorința? Nu mai contează. Nu i s-a îndeplinit…Unde sunt zecile de centre de informare turistică făcute pe bani europeni? Unde sunt nenumăratele consilii judeţene care au făcut atâtea investiţii în turism, tot din bani europeni? Unde sunt standurile staţiunilor de la Marea Neagră, cele care doresc să joace, pe piaţa globală, măcar de la egal la egal cu Grecia, Turcia sau cu Bulgaria? Și, nu în ultimul rând, unde sunt ambasadele ţărilor de pe toate meridianele lumii, participante tradiţionale la târgul românesc? Să fie doar o situaţie trecătoare apărută din cauza efectelor pandemiei și a războiului de la graniţă? Sau poate, aşa va arăta viitorul turismului românesc.

Era o vreme când îmi intitulam articolul „Târgul de Turism al României, sau cum să vezi lumea cu 10 lei!” Acum, în 2023, zero lei am plătit și doar puțin mai mult am primit! Nu ar fi corect din partea mea să închei aici aceste rânduri. Mulţi operatori de turism au ignorat evenimentul, dar mulți dintre cei care au participat s-au ridicat la înălţimea a ceea ce ar trebui să însemne un târg de turism adevărat. Pentru cei interesaţi să cunoască locuri, oameni, obiceiuri, să stea de vorbă cu localnicii sau chiar să-şi rezerve vacanţe viitoare la preţuri foarte bune, cele patru zile au fost insuficiente. Dar, despre ceea ce a fost interesant la târg, pentru că s-au întâmplat și multe lucruri frumoase, vor reveni în partea a  doua.

Galerie Foto

Mihai Vasile-Sângealb (Inginer–alpinist și publicist, membru al al AJTR)

Notă. Alte articole ale corespondentului nostru permanent ing.-alpinist, publicist și fotograf Mihai Vasile în Jurnalul Bucureștiului

Alte imagini de la Romexpo ale corespondentului nostru  Nicolae Cristea (membru al UZPR și al AJTR-Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România) 

Nota redacției