Târgul de Crăciun al păcătoșilor. Timpul. Colindul simfonic. Indiggo Twins (Skate & Born Again). Invitație la evenimentul aniversar „Grid Modorcea („The great Mitică”) – 80

Târgul păcătoșilor (Crăciun, 2023)

Lângă Casa Poporului,/languros,/cică s-a născut Hristos./În zeci de ceaunuri sardanapale,/dansează în sfârieț/cârnați, fleici și sarmale,/dar nici o sarma de post,/ce, ești prost,/mi-a spus un jandar/care se ploconea la un grătar,/vă rog, o sarma de post,/nu mă puteți obliga să nu țin post,/e postul Crăciunului,/eu sunt ortodox,/de când m-am născut, țin post,/ce, ești prost?

Să trăiți, dom căpitan,/îmi dați o porție de fasole cu ciolan?/Era venit de-a berbeleacul din Casa Omorului,/care a ordonat Târgul Cavoului,/al sfârieturilor și murăturilor!/Nu-i lege, nu-i tocmeală,/azi e o altă socoteală,/cu șorici și limbrici,/cu carici și ombilici. Aici e Târgul Păcătoșilor,/ce cauți mata, în astă tarla,/du-te la naiba la sărăntocii creștini,/la votanți,/Târgul e pentru guvernanți,/nu pentru cei fără de sfanți./Și jandarul îl ciocănea cu-n baston/pe-un paranghelist care cânta la tomberon: „Jesus și Iisus/Numai foame ne-au adus!”

Nu vezi cât costă o măslină? Cât un tramcar din muselină,/iar butelca 33, cum o vezi, te-ai și machit,/că are vârsta celui răstignit! Trăiască molanul,/și jandarul,/și mârlanul,/și dom președinte,/un caltaboș fără minte,/fără dinți și gingii,/fără maxilar și craniu, Trăiască vampirul din acvariu! Roata, măi, să se dea de-a dura Caruselul,/tăiați oaia și vițelul,/tăiați toți porcii, hăi,/mânați, măi,/colindați și plugurați,/s-ajungă cârnații pân’ la Paști,/să învii, să nu mai caști,/dar mai întâi trebă de să te naști!

Te-ai născut,/blagoslovenia-i pentru cine-i făcut,/un păcătos de mamut. Pe poarta Târgului/Raiului nu intră/decât cine-i la guvernare/sau visează la Crăciunul ideal,/sărmanul,/să fie bairam cât o ține tot anul. Fiindcă și anul s-a scurtat,/nici nu l-ai pus pe năsălie/și burdihanul învie!/La anul și la mu(l)t-anți!/Dar, deodată, Bradul cu mii de beculețe/s-a scuturat/și din el Mântuitorul/ni s-a arătat,/ca un prunc umil și neînfășat,/ne-a făcut semn cu arătătorul,/să nu ne uităm Izvorul./Și din cer a început să cadă,/câte-o nea, câte-o stea.

Timpul

Azi e Crăciunul./Timpul e natură și cum e azi, a fost și ieri,/și alaltăieri./Cum, s-a născut Hristos/și timpul e atât de nesimțit,/nu cade o stea,/nu se deschid norii,/nu se luminează bolta/de o bucurie mare?/Nimic. Natura e încremenită/ca și ieri, ca și alaltăieri./Așa e și de Paște,/când învie Hristos./Nici un eveniment natural nu anunță/fenomenul. Așa e și de Sfântul Dumitru,/și de Sfântul Ion, Gheorghe și Ilie!/Degeaba îi pomenim pe cei 40 de mucenici/care au fost jertfiți pentru credința lor,/nimic, natura e la fel de nesimțitoare.

Timpul e același, dintotdeauna,/cum l-a potcovit natura,/cu legile ei fixe, statice sau în mișcare,/e un prezent continuu năucitor./Dacă n-ar fi omul să spună acum e Crăciunul,/sau Paștele, sau ziua Sfinților Mihail și Gavril,/dacă nu ar fi inventat el poveștile/cu sfinți și ne-sfinți,/dacă nu ne-ar striga, hai să ciocnim,/să sărbătorim,/nici o minune nu ar avea importanță./Nici Dumnezeu nu ar fi existat./Dacă n-ar fi fost omul să-I dea viață,/să-L numească, să-l facă să existe,/ar fi tot așa, cum e Dumnezeu pentru o oaie/sau pentru un lup,/nimic.

Îi spun pisoiului meu, Jimmy, tu știi că azi e Crăciunul?/Miau, miorlau, nu știe. Nu știe nimic./Ce dobitoc!/E prost ca noaptea./Dar de Dumnezeu ai auzit?/N-a auzit./E ca un  prunc./Ce prunc a auzit de Dumnezeu, de Maica Domnului/sau de profetul Isaia?/Timpul e ca un prunc, total neștiutor./Clipa e totuna cu eternitatea./Și într-o clipă se petrece totul./Nașterea, Răstignirea, Învierea, Înălțarea,/toate cele sfinte se petrec într-o clipă,/în același timp infinit./Nașterea nu e diferită de Nuntă,/și nici Viața de Moarte./Toate sunt la fel, egale și banale./Dacă n-ar fi omul să le dea importanță,/totul s-ar derula ca și cum nu ar fi nimic./Nimic, nimic, nimic/Adică Nimicul din care s-a născut Universul./Din care te-ai născut și tu, și eu, și El.

Naşterea, viaţa şi răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, în contextul istoric din vremea sa (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

 

Colindul simfonic

Minunat e Crăciunul, o sărbătoare a nașterii, a familiei, o sărbătoare complexă, ca un Brad împodobit cu mii de steluțe și cu un Moș Crăciun care îți aduce daruri. Dar dacă mergeți la Târgul de Crăciun din Piața Constituției, zis și Târgul lui Nicușor-bate-la-tobă, veți vedea că Minunea Nașterii Domnului se reduce la Marele Chef, la cârnați și băutură, la sarmale și afumătură, la tot ce face să ne gârâie mațele! Asta pe ziuă. Iar după ce se întunericește, mai apar zurgălăii, miresele și preotesele care cântă colinde să ne meargă cârnații mai ușor pe gâtlej! Frumoasele obiceiuri, conservate de sute de ani de urmașii din Botiza, Mehedinți, Argeș, Maramureș și din toate colțurile țării. Ba am văzut și… Fanfara Îngerilor!

Desigur, aceste momente muzicale sunt amestecate cu frigărui cu mujdei, cu șorici și caltaboși, cu jumări și slăninuțe, cu palincă și vinuri românești și turcești, fiindcă la colorații noștri s-au adăugat acum și colorați de pe mapamond. Sunt mulți, de toate națiile. Am căutat cu lumânarea, ca Diogene, care căuta cu ea un Om, o mâncare de post, dar nicăieri nu am găsit, deși defilează cu ghiftuirea 137 de căsuțe!  Și suntem în postul Crăciunului, dar ideea de Post nu mai există, e încălcată chiar de cler, pe care Prea Fericitul Daniel l-a atenționat, a hotărât că toți corupții în robă vor fi sancționați! Biserica a fost și trebuie să rămână un reper de moralitate. Dar între timp ea a fost alterată de securiști în odăjdii sfinte.

Așadar, purificarea trebuie să înceapă de la cler, preoții nu trebuie să mănânce cârnați în post. Dar pot? Nu pot, săracii! N-au nici o vină că sărbătoarea Crăciunului a devenit un tăvălug gurmand (ca și cea a Paștelui), care înghite tot, ca bulgărele de zăpadă. Ca să aflu adevărul, am făcut o anchetă discretă, întrebam ici-colo, după împrejurări firești, în special tineri, îi întrebam ce înseamnă pentru ei Crăciunul, ce reprezintă? Și încet-încet, ajungeam la ideea de Post. Nu știau ce înseamnă postul, nici părinții, nici la școală nu le-au spus. Dimpotrivă, li s-a spus, și toți știau asta, că sărbătoarea Crăciunului înseamnă îndestulare și bucurie, că trebuie să cânți colinde și să te ospătezi.

Totul se referea la burdihan. Zici Crăciun, zici chiolhan! Și totul pe Bani. Bani mulți. Târgul de Crăciun a devenit un prilej de câștig exorbitant. Un vânzător, care nu mai avea sarmale nici pe fundul ceaunului, spunea că-i pare rău că a tăiat numai 14 porci, trebuia să-i taie pe toți, 40, câți avea. Crăciunul, aghezmuit de preoți, s-a transformat într-o sărbătoare a burții, a umflaților, a celor cu bani, a celor care au uitat de rugăciune și de Post. Iar turiștii străini, aplaudă acest dezmăț, fiindcă ei nu au mai văzut așa ceva, și dacă românii se simt fericiți, înseamnă că e un eveniment bun. Evident, odată ghiftuit, omul simte nevoia de distracție, și are la dispoziție o Roată panoramică, un Carusel, un patinoar, o Căsuță a Moșului pentru copii, tot ce le mișcă mațele, iar după o oră, revin pe la căsuțele cu cârnați! Orice îi ceri creștinului, el nu se poate îndepărta de cârnați! Și când trece câte un preot pe acolo, îi cer iute să le aghezmuiască burdihanul!

Vor mai putea oare preoții cinstiți să reabiliteze această sărbătoare, să o facă sfântă cu adevărat, să le mai vorbească enoriașilor de cumpătare, de sfânta săracie, de ieslea Pruncului Sfânt, de simplitatea Nașterii? Mă îndoiesc. Biserica a luat-o pe calea civilizației iudeo-creștine, în care barbaria triumfă. Nu oamenii se mai adaptează la perceptele religioase, ci, dimpotrivă, Biserica a ajuns să se adapteze la cheful oamenilor. Asta înseamnă crimă, împerecherea și chiolhanul, culminând cu ceea ce a mai generat Biblia, adică Inchiziția, Holocaustul, războaiele mondiale. Și emblematice la capitolul monstruozitate sunt gesturile Patriarhului Kirill, care binecuvânta obuzele ucigașe. Care erau trimise de ruși să-și ucidă frații. Pildă apocaliptică a celei mai mari țări creștine din lume! Și unde nu există pe pământ un conflict fratricid?! O fi altfel în Fâșia Gaza? După mii de ani de civilizație, am ajuns la sălbăticia primară. Poate în Piața Constituției să fie pace, unde chiolhanul este non-stop, așa cum sunt la Athos rugăciunile, adică neîntrerupte.

Dar să nu blamăm și frumusețea. Care este menținută și dată de concertele de seară, când parcă totul se topește, cârnații și jumările dispar, și împărat devine numai cântecul, cu regele său, Colindul. Trupe din toată țara, care au fost și în ceilalți ani, ne arată splendoarea folclorului românesc, puterea lui nemuritoare de a se conserva în obiceiurile de Crăciun. De la an la an, observ că muzica din jurul Colindului devine tot mai importantă. Colindul este luat drept pretext pentru a crea compoziții vaste, cu sonorități orchestrale, acolo unde participă orchestrele mari, precum cea a lui Damian Drăghici.

Însuși folclorul, conservat de trupele mici, are valențe simfonice. Așa este Grupul de colindători „Mlădițe Ilfovene”, condus de Marioara Man Gheorghe. Baza lui sunt copiii. Iar colindele nu numai că sunt divine, dar au un ritm pe care l-ar invidia și Jay-Z. De altfel, Jay-Z și Byoncé, când au auzit un ritm românesc prelucrat de trupa Indiggo Twins, l-au acaparat imediat și l-au introdus în circutitul mondial, obținând cu el un premiu Grammy și renumele de cel mai bun „hit” al tuturor timpurilor. E vorba de melodia La,la, la, găsibilă pe internet, care a deveni șlagăr. Toate cântecele formației „Mlădițe Ilfovene” concurează, prin ritmul lor năucitor, cântecele negrilor, imbatabili în muzica R&B.

Și pe acestă idee, am descoperit o altă minune, creată de Sebastian Burneci, un mare trompetist, unic în țară, care a format un trio (chitară electrică și o solistă). Minunea este că el prelucrează colindele și le transformă în fantastice piese de jazz. Sigur că și americanii ar face așa ceva, după cum românii le adaptează la songurile noastre celebrle lor colinde de Crăciun, cum ar fi Jingle Bells, care nu lipsește din repertoriul nici unui grup de colindători români. Ba cuplul de artiști Ana Cebotari și Vlad Miriță le dă colindelor americane valențe de operă. Ana Cebotari este un fenomen, vocea ei amintește de peruviana Yma Sumac sau, la noi, de Paula Seling.

Astfel, colindul devine universal, el se pretează la orice fel de transformare, devine din sacru, cântec de lume, blues, piesă de jazz, cântec de operă sau de petrecere. Dovadă că pe ritmul lui, mulțimea din piață țopăie de mama focului. Și cel mai mult țopăie străinii. Am observat că majoritari sunt arabii și musulmanii, ba și indienii, nu chinezii, așa cum se prevedea mai an. Niciodată nu am văzut așa ceva, atâția colorați adaptați la ritmurile folclorului românesc. România este populată de multe nații, iar fețele arăbești sunt dominante. Cred că pentru ei a cântat și trupa lui Ovidiu Lipan Țăndărică, care, cu sprijinul tarafului „București”, a cântat în delir cântece haiducești, cântece de lume, celebrele melodii „Sanie cu zurgălăi” (lansată de Maria Lătărețu) sau „Trenule, mașină mică” (lansată de Maria Tănase), spre satisfacția miilor de ascultători veniți la parada de Crăciun. Evident, acordeoniștii și țambalagii formației nu s-au lăsat până nu au pigmentat finalul și cu popularele manele, care nu ne mai fac de râs, dacă sunt în asemena hal țopăite de arabi, turci, tătari, indieni sau egipteni!

Vreau totuși să închei cu Damian Drăghici, poate muzicianul cel mai complet pe care îl are în prezent România, țara muzicii, țara celui mai fantastic folclor de pe pământ. Trupa „Damian & Brothers” concurează de departe celebra orchestră a lui Goran Bregovic, iar unele piese sunt comune, precum „Bella Ciao”, „Kalashnikov”, „Saraiman”. Desigur, formația este axată pe muzică lăutărească, dar pe care o stilizează la dimensiuni simfonice. Componenții ei sunt muzicieni de clasă, însuși Damian este compozitor și cântă la mai multe instrumente (îl concurează pe Gheorghe Zamfir la nai). Piesa Constantine, Constantine, de pildă, are o amploare deosebită, la fel ca piesele în care combină muzica gypsy cu rock-ul (Change or Die). Orice ton ar avea, liric sau dramatic, piesele pe care le cântă această formație duc la un delir final, la o apoteoză a sunetului muzical. Serile de concert de la Târgul de Crăciun ne-au arătat la ce nivel creativ se află muzica românească, de toate felurile, cu tendința de a face din Colind un gen cult, de mare rafinament simfonic.

Grid Modorcea („the great Mitică”–Dr. în arte, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață, „the most complex” and maybe „the biggest”, „cel mai valoros din toate timpurile”)

Enjoy our new composition Skate and sing and skate along with us! Skating is flying and togetherness on the ice of love at the Wollman Rink in Central Park makes our Christmas a blessing and a celebration of being united into One in Christ’s love! Written, composed, orchestrated and performed by Gabriela & Mihaela Modorcea/Indiggo Twins Filmed at Wollman Rink in Central Park, NY     

Indiggo Twins Guest to Faguest     

Indiggo Twins Born Again

Indiggo Twins Blog

Notă. Eventuale modificări până la evenimernt sunt posibile. Anunțul va fi făcut în timp util.

Articole asociate

Galeria Kulterra. „Un Moulin Rouge ca-n Tahiti”. Autobiografie – Grid Modorcea („the great Mitică” – Dr. în arte, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață, „the most complex” and maybe „the biggest”, „cel mai valoros din toate timpurile”) membru permanent al Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Premiul inocenței” la Gala premiilor revistei de artă teatrală „Rinocerul” – 2023 (Corespondență de la marele intelectual contemporan Grid Modorcea – scriitorul cu cea mai vastă și completă operă religioasă din cultura română, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului)

„Vânturarița. O nouă geneză – Pelerinaj în Rai”, a 124-a carte a marelui intelectual contemporan Grid Modorcea (scriitorul cu cea mai vastă și completă operă religioasă din cultura română), „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Un altfel de București. „Dicționar Utopic” – a 123-a carte a marelui intelectual Grid Modorcea (Dr. în arte, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Istoria artei ca un roman – „Vizitatorul” (roman) cel de-al 122-lea volum al marelui intelectual Grid Modorcea (Dr. în arte, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață), corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Lansarea cărții „Istoria literaturii neînregimentate” – cel de-al 120-lea volum al scriitorului și cineastului Grid Modorcea (Dr. în Arte – SUA, New York, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului) de către Fundația Culturală „Șansă & Egalitate”

Nota redacției

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (de la începuturi și până astăzi) a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Conferința națională a detectivilor din România. Forum de consultări și dezbateri privind necesitatea modificării Legii 329/2003 privind activitatea detectivilor privați (particulari). Gala „Sfântul Nicolae” 2023 (Ediția a 17-a)

In memoriam Acad. Prof. Paul Popescu – Neveanu. Psiho(socilogia) matematică – aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal (Mathematical psycho(sociology) – applications to the study of criminal behavior/Psycho(sociologie) mathématique – applications à l’étude du comportement criminel)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

Francezul „supradotat” (gifted, tânăr cu abilități intelectuale înalte, tânăr intelectualmente precoce, tânăr capabil de performanță). Învățământul alternativ elitist (de excelență) în Franța

Enseignant dans les CPGE (Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles) & les Grandes Ecoles. Les concours externe et interne de l’agrégation. Les professeur agrégés de l’enseignement supérieur. Enseignant – Chercheur. Concours de l’agrégation de Mathématiques externe – 2023 (Les sujets)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Zilele academice ieșene. Sesiunea știinţifică anuală a institutului de cercetări „Acad. Ioan Hăulică” al Universității „Apollonia” din Iaşi [(Lucrarea „Rolul parametrilor comunicării prin social – media în promovarea sistemului (ultra)elitist francez napoleonian de înalte studii PGE – Prépa–Grandes Ecoles) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învăţământul universitar francez LMD – Licență, Masterat, Doctorat – de sute de ani”)]

Centrul Gifted Education: Conferința „Alternative în Educație” sau „Învățământ neînregimentat”. Mai sunt copiii fericiți să învețe?

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Sesiunea științifică a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București (Lucrarea „Sistemului (ultra)elitist francez napoleonian de înalte studii PGE – Prépa–Grandes Ecoles – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învăţământul universitar francez LMD – Licență, Masterat, Doctorat – de sute de ani”)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 2)

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra