Să fie oare mereu valabil că este mai de preţ să taci decât să ştii să vorbeşti?
1. Unii oameni vorbesc din experienţă, iar alţii, din experienţă, nu vorbesc.
2. Buzele omului sunt cursă tare împotrivă-i şi-n ea se prinde cu vorbele propriei sale guri (Proverbe 6:4)
3. Înţelepţii şi tăinuiesc priceperea, dar gura celui nesocotit se apropie de pustiire. (Proverbe 10:15)
4. Din vorbă multă nu vei scăpa de păcat, dar cel ce-şi reţine buzele va fi prevăzător (Proverbe 10:20)
5. Un prost care nu spune nici un cuvânt nu se deosebeşte de un savant care tace. (Moliere)
6. Cine tace multă treabă face (proverb românesc)
7. Cine tace merge în pace (proverb românesc)
8. Cine tot mereu vorbeşte, el la multe şi greşeşte (proverb românesc)
9. Cine vorbeşte lucrul nu-i sporeşte (proverb românesc)
10. E mai bine să taci decât să vorbeşti rău (proverb românesc)
11. Cu multă vorbire nu vei scăpa de păcat (Proverbe 10,19)
Când merită să vorbeşti?
Scurt pe doi. Pune-ţi aceste întrebări de fiecare dată înainte să deschizi gura. Astfel, vei reuşi să discerni.
1. Oare chiar am ceva important, valoros, util, de spus, în acest context?
2. Oare interesează pe cineva ce vreau să spun şi cum vrea să spun?
3. Este oare momentul potrivit de a spune lucrul acesta?
4. Am vorbit cumva suficient? Oare nu încalc limita?
5. Am oare mai mult de câştigat dacă doar ascult?
6. E rândul meu să vorbesc în primul rând sau să fiu atent la ce informaţii primesc în primul rând?
7. Sunt provocat?
8. Sunt într-o stare extremă?
9. Pe al cui teren mă aflu? Care este mediul?
10. Voi fi oare un critic distructiv sau un motor disruptor dacă vorbesc acum?
