Vrem să fim israelieni! Corespondență de la SGK (Dr. Sofia Gelman–Kiss, muzicolog, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel–Netania)

Cu câțiva ani în urmă, un grup de cetățeni s-a adresat Tribunalului Suprem cu o cerere care preconiza schimbarea naționalității înscrisă în buletinele de identitate: ideea era ca toți cei care locuiesc pe teritoriul statului să fie considerați israelieni! Cererea a fost respinsă…

Conform legilor în vigoare, la rubrica naționalitate (*) în registrele ministerului de interne (mai precis pe listele de pe computer), figurează cu rigoare neîntâlnită în alte domenii apartenența: evreu, arab, creștin. Timp îndelungat naționalitatea apărea și în buletinele de identitate ale cetățenilor dar, la un moment dat, spre a corespunde spiritului vremurilor moderne (Zeitgeist–climatul general intelectual cultural și moral al unei perioade)  s-a hotărât să se renunțe la deconspirarea apartenenței la un grup sau altul. Scopul urmărit a fost păstrarea anumitor date (informații) personale la nivel confidențial spre a nu divulga apartenența națională la prezentarea buletinului de identitate în diferitele circumstanțe ale vieții cotidiene. Dar! Concomitent cu decizia–la prima vedere – democratică, s-a inventat un semn care avea să disimuleze apartenența: la rubrica de rigoare au apărut literele xxxxxx  care urmau să semnifice egalitatea între toți cetățenii deținători de buletine. Numai că, spre a recunoaște cetățenii evrei, alături de semnificația virtuală de egalitate s-a înscris data nașterii după calendarul evreiesc, cu litere ebraice… Firește, numai pentru evrei. Rezultă că nu toți suntem la fel de… egali !

Ne place să îi imităm pe americani, în multe domenii; să luăm exemplu de la prietenii noștri de dincolo de ocean, este lăudabil deși  un mimesis automat nu totdeauna  este și logic. Iată un exemplu : am preluat de la ei metoda trierii viitorilor studenți printr-un examen numit psihometric care nu are nimic comun cu capacitățile reale  de studiu ale elevilor. În loc să cercetăm dacă elevul are sau nu afinități pentru medicină de pildă (alergic la sânge ? răbdare cu virtualii pacienți ?) îl constrângem să învețe câteva luni spre a da răspuns la sute de întrebări. Proba psihometriei constă în rapiditate: țelul suprem este de  a acumula cât mai multe puncte în rezultatul final dar acesta  nu are nici o legătură cu profesia dorită. Acest exemplu este un aspect negativ în opinia mea, dar, desigur sunt  și multe exemple pozitive; printre acestea se numără  felul în care americanii îi tratează pe imigranți. Noii sosiți pe teritoriul Statelor Unite vor să devină cât mai curând parte integrantă a societății: li se acordă cetățenia care le conferă apartenența la naționalitatea dorită! Cea americană! Nu contează de unde au venit, ce religie practică, odată sosiți pe pământul Statelor Unite, vor deveni–după o perioadă de aclimatizare–cetățeni ai țării, egali printre egali. Sunt similitudini între cele două țări; Israelul este o țară a cărei populație majoritară, acei nou veniți provin din diversele părți ale lumii. Ceea ce îi unește pe toți aceia care au trecutul personal diferit cu cei ce se vor fi născut  în țară, este faptul că vor să devină israelieni !

      alb               negru          religios          ateu              arab             evreu       creștin

Cu toții suntem la fel, singura diferență obiectivă este între un  bărbat și  o femeie– întrebați un profesor de anatomie. Ne naștem egali și murim egali, diferențele survin pe parcursul vieții cu educația: în casa părintească, la grădiniță, apoi la școală, alături de media electronică sau cea scrisă. Astfel se nasc barierele puse între oameni de diferite credințe, limbi sau/și naționalități; ele sunt obstacole artificiale   puse în calea înțelegerii. Legătura cu tradiția fiecăruia în mod subiectiv, împrumută o senzație plăcută de comuniune, sprijin reciproc ceea ce însă nu ar trebui să excludă respectul față de obiceiurile altora. Lumea va fi mai bogată dacă va păstra diversitatea tradițiilor spre bucuria tuturor. Mozaicul alcătuit din cetățenii diverselor datini care trăiesc aici alături unii de alții, colorează tabloul multidimensional al națiunii.

Avraham B. Jehoshua (n.1936, romancier, eseist și dramaturg israelian laureat al Premiului Israel, al Premiul Emet pentru artă, știință și cultură, al Premiului Dan David și al Premiului Médicis pentru literatură străină, profesor emerit de literatură ebraică și comparată la Universitatea din Haifa) face parte și el din grupul celor care au formulat cererea către Tribunalul Suprem. Argumentele sale–și ale grupului precum și ale celor care gândesc la fel–fac apel la logica apartenenței  la statutul   nostru când ne aflăm în străinătate: cu toții avem pașaport israelian. Ca atare, nu este naționalitatea noastră israeliană ?

_________________

(*) Conform Dicționarului Enciclopedic (București 1972), națiunea este o „formă istorică umană colectivă caracterizată prin comunitate de limbă, teritoriu, viață economică și soartă comună.”

Sofia Gelman–Kiss (Dr. în Muzicologie, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel–Netania)

Alte articole ale autoarei Sofia Gelman–Kiss în Jurnalul Bucureştiului

Nota redacției

Cartea „Investigații Jurnalistice” dedicată Generalului Constantin – Bartolomeu Săvoiu. Cultură generală prin intermediul „faptului divers” din lumea contemporană franceză și internațională (marea criminalitate–crima organizată, terorism–jihadologie, crime de sânge, crime sexuale–kidnapping, crime economico–financiare, erori judiciare–revizuirea condamnărilor penale–repararea detenției și a erorilor judiciare). Lansarea cărții va avea loc la BCU (Bibliotreca Centrală Universitară) din București

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations)

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiui

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului