Un copil beneficiază, grație „minunatelor” produse alimentare înalt procesate de marile corporațîi de doar 23kg zahăr/an, încă din primul an de viață, iar la un adult cantitatea trece de 50kg zahăr/an. Este bine sau nu, aceasta-i întrebarea? Iar răspunsul sigur îi va nemulțumi profund pe cei aflați în spatele cortinei, cei care, la sfârșitul fiecărui an își măsoară beneficiile în milioane de dolari, realizați tot pe an din ruinarea sănătățîi altora.
Cine profită de această „măreață realizare” a industriei alimentare? Un lucru e absolut sigur–nu noi, consumatorii, cumpărătorii obedienți și prost informați. De această realizare extraordinară „beneficiază” în primul rând industia farmaceutică, care se insinuează, la fel de perfid precum șarpele care, între noi fie vorba și-a schimbat de mult culoarea, din verde în roșu, încă de la cele mai mici vârste în viață noastră, că și cum nu ar fi suficient răul făcut.
Cine mai beneficiază? Păi cum cine? Finanțele, administrația, societatea în ansamblul ei. Cum veți exclama? Simplu! Puțini mai ajung să apuce pensia, pensie pentru care au muncit o viață, și care rămâne, ca de obicei, în grijă celui mai prost administrator al tuturor timpurilor. Va las plăcerea să-l descoperiți singuri. Astfel lanțul alimentar ne înrobește și ne distruge sănătatea încă din fragedă pruncie. Iar industria farmaceutică e și ea acolo, gata să ne umple de produsele la fel de toxice, că doar așa se realizează beneficiile uriașe de care beneficiază acest colos transnațional.
De ce nu se iau măsuri drastice împotriva celor vinovați? Pentru că, în spatele politicienilor de mucava se află adevărațîi păpușari, cei care manipulează legile și rapoartele după bunul plac. Anchetele independente ale asociațiilor de protecția cumpărătorilor sunt practic anihilate de lobby-ul celor ce-și umplu buzunarele din ruinarea sănătățîi tuturor.
Pentru a combate obezitatea și cariile dentare, Organizația Mondială a Sănătățîi (OMS) a recomandat scăderea „drastică” a consumului de zaharuri, inclusiv a celor din băuturile carbogazoase sau din sosuri precum ketchup-ul, din alimentația copiilor și adulților. OMS consideră că aceste zaharuri ar trebui să reprezinte doar 10% din aportul energetic, indiferent de vârsta consumatorului! Acest procent ar fi practic echivalentul a 50 de grame de zahăr (12 lingurițe) pe zi. OMS amintește că, o mare parte din zaharurile consumate în prezent, sunt practic „ascunse” în alimente banale care nu sunt considerate că fiind dulciuri.
O lingură de ketchup înseamnă 4 grame de zahăr, iar o doză de băutură gazoasă îndulcită poate conține până la 40 de grame (10 lingurițe). Sănătatea oamenilor ar avea de câștigat în cazul în care consumul de zaharuri „ascunse” ar fi sub nivelul de 5%, adaugă Organizația Mondială a Sănătății, recomandând o mai bună etichetare a alimentelor, care să arate conținutul de zaharuri. Dar asta arsemna beneficii mai mici pentru alte industrii și nu e bine. În plus, ar fi de dorit să existe mai puține „campanii publicitare adresate copiilor la produse alimentare sau băuturi nealcoolice cu conținut ridicat de zaharuri ascunse”. Aici televiziunile româneșți doar cu numele se întrec care mai de care să încalce cât mai flagrant această solicitare. Iar rezultatele se văd efectiv.
Organizația Mondială a Sănătățîi recomandă totodată tuturor țărilor membre (în număr de 193!) „să înceapă un dialog cu industriile agro-alimentare pentru că acestea să reducă zaharurile ascunse din compoziția produselor lor”. Și? Dialogul acesta putem spune că, în România s-a terminat încă înainte de a începe. Doar a trecut un an de la elaborarea acestor recomandări și nici un produs nu are redusă cantitatea de zaharuri. Ba, din contra! Iar de lege și legislație, nici vorba. Nu a fost timp. Au însă timp pentru legile cu „dedicație”. Cât? Cât cuprinde!
Au apărut în acest interval de timp însă zeci dacă nu chiar sute de rapoarte, articole, anchete, elaborate de societatea civilă, de specialișți, de medici, de…toți cei implicați și innteresati cu adevărat de acest aspect. Și? Ați văzut vreo lege în acest sens dată de parlamentarii noștrii? Măcar vreun proiect, cât de mic, de lege, ceva acolo? O hotărâre de guvern, o ordonanță, ceva? Precis o să zică iar unii că îi denigrez dar chiar nu e cazul. Această neimplicare de-a dreptul criminală a făcut că pe lângă celelalte aspecte mai mult decât deplorabile din societatea noastră să prindă contur încă unul, de-a dreptul hidos: obezitatea. Mâncăm mult sau puțin, după caz, dar extrem de prost. Și cei ce ar trebui să facă cu adevărat ceva…tac. O tăcere criminală!
Și ce dacă? S-au strâns zeci de petiții, pe tema asta sau pe teme colaterale și nimic. Șansa noastră, unică, ar fi că de la Bruxelles să vină o lege în acest sens și că această lege să ne fie practic impusă și nouă, că membri cu drepturi și obligații ai UE! Păi dacă așa merg lucrurile ce nevoie am mai avea de aceșți parlamentari preocupați doar de umplerea propriului buzunar? Sau trebuie să perpetuăm cumva specia asta la nesfârșit … Asta că tot vin alegerile nu peste mult timp. Multe alimente considerate sănătoase și chiar dietetice se pot dovedi adevărate pericole din cauza conținutului mare de zahăr. Bulionul, ketchup-ul sau cerealele atât de iubite de copii, conservele de legume și chiar iaurturile degresate pot crește instantaneu glicemia. Medicii din întreaga lume atrag atenția marilor producători alimentari să taie din cantitatea de carbohidrați, având în vedere că, la nivel mondial, consumul de zahăr a atins un nivel îngrijorător, exagerat.
Sosul de spaghete. Din conservă sau pet acesta poate adăuga şi zece grame de zahăr dietei tale zilnice! Pe fondul recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţîi (OMS), trebuie să reducem cât putem consumul de zahăr-maximum 5% din aportul caloric zilnic trebuie să provină din zahăr. Poate că nu ne mai punem atât de mult zahăr în cafea şi am renunţat deja la sucurile acidulate, însă există alimente care conţîn mai mult zahăr decât ne vine să credem. Fructele uscate, supa de roşii la conservă/instant sau ketchupul sunt doar câteva dintre alimentele „vinovate“.
Zahărul (fie că este alb, brun, sub formă declarată de sirop de porumb, sau de sirop de fructoză sau ascuns sub alte denumiri–și aici treaba merge tare bine) este incriminat pentru că produce următoarele efecte negative:
• Favorizează obezitatea, diabetul de tip II, rezistența la insulină, ADHD (Tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate)
• Slăbește sistemului imun–mai ales dacă este consumat în timpul unei infecții
• Influențează negativ capacitatea de învățare, concentrare și atenție
• Produce dezechilibre ale glicemiei și insulinei
Circuitul zahărului în corp (varianta simplificată…mult!). Ingestie de zahăr dulce (rafinat)⇒↑↑↑ glicemia⇒stare de agitație (concentraie prea mare de zahăr în sânge)⇒↑↑↑ insulină⇒glicemia↓brusc⇒depresie, lipsă de forță, iritabilitate + Foame (!)⇒altă ingestie de ceva dulce (cu mult zahăr)
• Afectează sănătatea pielii
• Creează dependență.
Recomandările pentru un „om obişnuit” sunt practic încalcate zilnic de producători, în scopul obținerii de profit. Doar 5% din aportul caloric zilnic trebuie să provină din zahăr. „Acesta este dezideratul, dacă putem să-l atingem. Un scop mai realist este de cca 10%”, Dr. Francesco Brana Director, Department of Nutrition for Health and Development-NHD). Deja ştim să evităm dulciurile, gemurile, zahărul din ceai sau din băuturile de tip cola, însă există alimente în care „inamicul numărul 1 al sănătăţîi“ se ascunde practic nestingherit, după cum notează ziarul „Time”.
Stafidele. Procesul de deshidratare conferă fiecărui fruct mai multe zaharuri per volum. Sigur că da, zaharurile din stafide, de exemplu, sunt naturale, aşa că nu ar putea fi atât de rele pentru sănătate. Însă, trebuie să fim foarte atenţi. Anumite fructe devin fade în procesul de deshidratare, aşa că producătorii vor adăuga „puțin” zahăr pentru a le face mai dulci. O singură ceşcuţă de stafide (100 de grame) poate conţine mai mult decât doză zilnică recomandată de OMS–97,66 grame zaharuri.
Salata de varză. Cea făcută în casă evident că nu dar cea de la fast-food evident că dă … dependenţă venind și ea, săracă, cu suficient zahăr, aşa că lanţurile de restaurante fast-food vor adăuga zahăr în produse pentru determina clienţîi să revină. Aveţi grijă la salată de varză cu maioneză, aşa numită „coleslaw“. La sută de grame poate conţine aproape 26 de grame de zahăr.
Sosul de spaghete. Să cumperi un borcan de sos de spaghete şi să fierbi timp de 10 minute paștele este într-adevăr o soluţie pentru o cină luată pe fugă, mai ales când nu ai timp să-ţi faci tu singur sosul. Însă, acest sos de spaghete de-a gata conţine foarte mult zahăr. Doar o mică porţie de spaghete colorate cu acest sos poate adăuga 10 grame de zahăr la doză ta zilnică.
Supă de roşii. Un prânz rapid la serviciu poate constă într-o supă de roşîi la conservă. Ne putem păcăli chiar că este un prânz sănătos. Însă, o cană de supă de roşîi conţine 10 grame de zahăr, sau mai mult.
Iaurtul. Iaurtul conţine zaharuri naturale din lactoză, însă, de multe ori, când un produs are un conţinut scăzut de grăsimi, i se adaugă zahăr pentru a compensa pierderea gustului. Un iaurt cu vanilie la micul dejun poate adăuga 10 grame de zahăr dietei tale.
Pizza congelată. Țineți minte cât zahăr avea sosul de la spaghete? Este valabil şi pentru sosul turnat deasupra unei pizza care apoi e congelată şi care te scoate din nevoie atunci când trebuie să faci ceva gustos şi rapid pentru cină copiilor. O singură felie de pizza congelată conţine 7 grame de zahăr.
Ketchup. Patru grame de zahăr la o lingură de ketchup nu pare prea mult, nu? Dar este vorba de doar o lingură de ketchup. Și nimeni nu pune doar o lingură, nu-i așa? Roşiile au un gust puţin acid, aşa că produsele din roşii vor conţine și mai mult zahăr…adăugat, pentru gust.
Atenție. Piața europeană a zahărului fiind liberalizat importul de zahăr produs la prețuri mai mici este „liberalizat” și automat prețul zahărului va scădea. Odată cu scăderea prețului zahărului rafinat, automat va crește și preferința producătorilor de a-l folosi pe post de aditiv alimentar, crescând astfel procentul de produse care conțîn zahăr și deci și consumul per capita per anum. Având în vedere că zahărul este bine ascuns în majoritatea produselor pe care le consumăm, bine ar fi să nu-l mai adăugăm și noi în preparatele făcute în casă şi să evităm pe cât posibil prăjiturile îndulcite astfel. Soluții există, și nu vorbim neapărat despre îndulcitori artificiali, vom ataca subiectul într-unul din articolele următoare însă.
Observație. Reclamele la produse dulci conțîn în general reprezentări vădit exagerate ale senzațiilor de plăcere legate de mâncare, precum și comportamente de tip dependență/adicție, violență fizică, păcăleli/înșelătorii, furt, luptă sau luarea de măsuri extreme pentru a obține un aliment. Știu că poate sună exagerat, dar în momentul de față se întâmplă…la majoritatea televiziunilor așa-zis naționale, locale, etc. Pentru că reclama vinde, bagă pe gât produsul.
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
