Ziua de 16 Septembrie – Ziua Internațională pentru protecția stratului de ozon – Un angajament global pentru sănătatea planetei (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed.

That’s our main and only purpose!

Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

–  Democracy cannot exist without opposition

– Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Pe 16 septembrie, întreaga lume celebrează Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon, o inițiativă globală stabilită de Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a atrage atenția asupra importanței protejării acestui strat vital pentru viața de pe Pământ. Această zi marchează semnarea, în 1987, a Protocolului de la Montreal (un tratat internațional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producției mai multor substanțe considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa, deschis pentru semnare la 16 septembrie 1987 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989, după care, a avut loc în mai 1989, o primă întâlnire de evaluare a sa la Helsinki de atunci, revizuit de 7 ori, în 1990-Londra, 1991-Nairobi, 1992-Copenhaga, 1993-Bangkok, 1995-Viena, 1997-Montreal și 1999-Beijing) un acord istoric menit să reglementeze utilizarea substanțelor care contribuie la subțierea stratului de ozon.

Ce este stratul de ozon și de ce este important?

Stratul de ozon este un scut natural de gaz situat în stratosfera superioară, care protejează planeta de radiațiile ultraviolete (UV) dăunătoare provenite de la soare. Fără acest strat, radiațiile UV ar putea cauza efecte devastatoare asupra sănătății umane, cum ar fi creșterea riscului de cancer de piele și afecțiuni oculare, precum și deteriorarea ecosistemelor marine și terestre. Pe lângă protecția sănătății oamenilor, stratul de ozon joacă un rol esențial în menținerea echilibrului climatic global, protejând ecosistemele și agricultura, ambele vulnerabile la radiațiile UV intense.

Importanța Protocolului de la Montreal

În anii 1970 și 1980, oamenii de știință au descoperit că anumite substanțe chimice, precum clorofluorocarburile (CFC-uri), utilizate în refrigerare, aerosoli și alte produse industriale, contribuiau la degradarea stratului de ozon. Substanțele acestea creau „găuri” în stratul de ozon, în special deasupra Antarcticii, permițând radiațiilor ultraviolete să pătrundă pe suprafața pământului. Ca răspuns la această descoperire, comunitatea internațională a acționat rapid și eficient. Semnarea Protocolului de la Montreal a marcat un punct de cotitură, statele participante angajându-se să elimine treptat utilizarea substanțelor care afectează stratul de ozon. Acesta a fost unul dintre cele mai de succes acorduri de mediu din istorie, având efecte pozitive măsurabile în protejarea stratului de ozon. Conform celor mai recente date științifice, stratul de ozon se reface încet-încet. Datorită reducerii utilizării substanțelor nocive, este de așteptat ca până la mijlocul acestui secol stratul să revină la nivelul de dinaintea deteriorării. Acest succes demonstrează că, prin colaborare globală, problemele de mediu pot fi abordate eficient, cu rezultate pe termen lung.

În fiecare an, Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon are o temă specifică menită să reamintească oamenilor și guvernelor de importanța continuării eforturilor pentru protejarea stratului de ozon. În acest an, tema este „Acțiuni colective pentru un viitor mai sigur”, subliniind necesitatea ca toate națiunile să colaboreze pentru a menține și accelera progresele realizate. Această zi ne reamintește că orice acțiune, cât de mică, de la reducerea utilizării substanțelor nocive până la adoptarea tehnologiilor verzi, contribuie la protejarea mediului. De asemenea, ne amintește de nevoia de a rămâne vigilenți și de a nu subestima impactul acțiunilor umane asupra naturii.

Ce putem face noi pentru a proteja stratul de ozon?

Indivizii și organizațiile din întreaga lume au un rol important în continuarea protecției stratului de ozon. Iată câteva măsuri prin care fiecare dintre noi poate contribui:

• Evitarea produselor care conțin substanțe chimice periculoase:
• Alegerea produselor ecologice care nu conțin CFC-uri (un tip de fluorocarburi, compuși halogenați derivați din hidrocarburi în care atomii de hidrogen au fost înlocuiți cu atomi de clor și fluor) sau alte substanțe care afectează ozonul.
• Susținerea politicilor de mediu-Fii activ și sprijină politicile și reglementările care promovează protecția mediului și a stratului de ozon.
• Educația și conștientizarea-Informarea și educarea celor din jur despre importanța protecției stratului de ozon este esențială. Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon este o oportunitate perfectă pentru a răspândi acest mesaj.

În consecință, Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon este în același timp un prilej de a celebra succesul Protocolului de la Montreal, și o ocazie de a ne aminti că protejarea mediului rămâne o prioritate globală. Recuperarea stratului de ozon este una dintre cele mai mari victorii ale cooperării internaționale, dar această victorie trebuie întreținută prin eforturi constante. Prin acțiuni colective și responsabile, putem asigura un viitor mai sigur și mai sănătos pentru noi și pentru generațiile care urmează. Ziua de 16 septembrie este o zi simbolică, care ne reamintește de importanța protejării stratului de ozon și de rolul nostru activ în menținerea echilibrului ecologic al planetei.  România a aderat la Convenția de la Viena și la Protocolul de la Montreal prin Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993 și a acceptat amendamentele de la Kigali prin Legea nr. 30 din 27 martie 2020, conform Camerei Deputaților.

Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Redactat de către Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale) în colaborare cu Thomas Csinta, redactor șef și direcorul publicației.

Activitatea internațională a OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite), prin intermediul prof. univ. dr. Thomas CSINTA – jurnalist de inmvestigații criminale, în Franța Metropolitană (inclusiv în Corsica) și în țările francofone (Belgia și Elveția) în parteneriat cu Jurnalul Bucureștiului (specializat în investigații jurnalistice criminale în domeniul socio – judiciar, inclusiv, în apărarea victimelor erorilor judiciare)

Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română (OADDR) partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului

Notă. Articolele Lordului Sir Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) 

Nota redacției. Radioațiile Ultraviolete (UV)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization)

La Cour Criminelle (Le Tribunal Criminel) – la nouvelle réforme de la justice française. Noua reformă a Justiției franceze. Curtea Criminală (Tribunalul Criminal) – o „prelugire prin continuitate” a Curții Corecționale (printr-o „tranziție de fază”) – „aproape” o Curte cu Jurați dar fără jurați, „mărginită” de Curtea Corecțională și Curtea cu Jurați concepte fundamentale ale Jurisdicției franceze în care magistrații sunt „sclavii” unui șir aritmetic de numere întregi impare (pentru a evita orice îndoială favorabilă inculpatului)

Nota redacției

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului